1
Slobod, -ă, slobozi, -de, adjectiv (Popular; în concurență cu liber)
1. (Despre oameni) Care se bucură de deplinătatea drepturilor politice și cetățenești: liber.
(Despre popoare, state) Independent, neatârnat.
(Despre orașe) Autonom.
2. (Despre oameni) Care se găsește în stare de libertate, care nu este închis, întemnițat.
(Despre animale) Lăsat în libertate.
3. Care nu este supus nici unei constrângeri, nici unei îngrădiri; care are posibilitatea de a acționa în anumite împrejurări după propria sa voință sau dorință, care nu este împiedicat să facă un anumit lucru.
Expresie E slobod = e permis, e îngăduit. A avea mână slobodă = a fi darnic, generos. Cu inima slobodă = liniștit, împăcat. A rămâne pe voia slobodă a cuiva sau a ceva = a fi la dispoziția cuiva sau a ceva.
(Adverbial) În voie, nestingherit.
4. (Despre oameni și manifestările, cuvintele lor) Lipsit de rezervă, de măsură; prea familiar; indecent, licențios.
Expresie A fi slobod la (sau de) gură = a vorbi prea mult și fără sfială, depășind limitele bunei-cuviințe.
5. (Despre drumuri) Pe care se poate trece fără obstacole; pe care nu sunt impuse restricții.
(Despre locuri, scaune) Pe care nu l-a ocupat nimeni; gol.
6. (Despre timp) De care se poate dispune, în care ești scutit de obligațiile obișnuite.
7. (Despre lucruri care leagă, fixează, strâng etc.) Care permite mișcările, care nu strânge; prin extensiune larg.
Expresie A da (cuiva) frâu slobod = a da (cuiva) libertate, a lăsa (pe cineva) în voie, să facă ce dorește.
8. (Substantivat, feminin; în locuțiune adverb) Cu sloboda = fără bagaj, fără greutate sau încărcătură. – Din bulgară Sloboden.
1. (Despre oameni) Care se bucură de deplinătatea drepturilor politice și cetățenești: liber.
(Despre popoare, state) Independent, neatârnat.
(Despre orașe) Autonom.
2. (Despre oameni) Care se găsește în stare de libertate, care nu este închis, întemnițat.
(Despre animale) Lăsat în libertate.
3. Care nu este supus nici unei constrângeri, nici unei îngrădiri; care are posibilitatea de a acționa în anumite împrejurări după propria sa voință sau dorință, care nu este împiedicat să facă un anumit lucru.
Expresie E slobod = e permis, e îngăduit. A avea mână slobodă = a fi darnic, generos. Cu inima slobodă = liniștit, împăcat. A rămâne pe voia slobodă a cuiva sau a ceva = a fi la dispoziția cuiva sau a ceva.
(Adverbial) În voie, nestingherit.
4. (Despre oameni și manifestările, cuvintele lor) Lipsit de rezervă, de măsură; prea familiar; indecent, licențios.
Expresie A fi slobod la (sau de) gură = a vorbi prea mult și fără sfială, depășind limitele bunei-cuviințe.
5. (Despre drumuri) Pe care se poate trece fără obstacole; pe care nu sunt impuse restricții.
(Despre locuri, scaune) Pe care nu l-a ocupat nimeni; gol.
6. (Despre timp) De care se poate dispune, în care ești scutit de obligațiile obișnuite.
7. (Despre lucruri care leagă, fixează, strâng etc.) Care permite mișcările, care nu strânge; prin extensiune larg.
Expresie A da (cuiva) frâu slobod = a da (cuiva) libertate, a lăsa (pe cineva) în voie, să facă ce dorește.
8. (Substantivat, feminin; în locuțiune adverb) Cu sloboda = fără bagaj, fără greutate sau încărcătură. – Din bulgară Sloboden.
DEX – dicționarul explicativ
2
Slobod slobodă (slobozi, slobode) popular 1) (despre persoane) Care se bucură de libertate; care poate face ce vrea; liber.
A avea mână slobodă a fi darnic. Cu inima slobodă liniștit, împăcat. 2) (despre oameni) Care are drepturi politice și cetățenești depline; liber. 3) (despre state, popoare) Care nu se află sub stăpânire străină; nestăpânit de alt stat; neatârnat; liber; suveran; autonom; independent. 4) și adverbial (despre acțiuni) Care se efectuează fără restricții; care se face cu ușurință; fără efort; nestânjenit; nestingherit; liber. Respirație slobodă.
A păși slobod. 5) Care nu este ocupat; liber. Odaie slobodă.
Drum slobod. 6) (despre timp) Care poate fi folosit după bunul plac al cuiva; disponibil. Zi slobodă. 7): Cu sloboda cu deșertul; fără încărcătură. /<slavă slobodi, svobodu
A avea mână slobodă a fi darnic. Cu inima slobodă liniștit, împăcat. 2) (despre oameni) Care are drepturi politice și cetățenești depline; liber. 3) (despre state, popoare) Care nu se află sub stăpânire străină; nestăpânit de alt stat; neatârnat; liber; suveran; autonom; independent. 4) și adverbial (despre acțiuni) Care se efectuează fără restricții; care se face cu ușurință; fără efort; nestânjenit; nestingherit; liber. Respirație slobodă.
A păși slobod. 5) Care nu este ocupat; liber. Odaie slobodă.
Drum slobod. 6) (despre timp) Care poate fi folosit după bunul plac al cuiva; disponibil. Zi slobodă. 7): Cu sloboda cu deșertul; fără încărcătură. /<slavă slobodi, svobodu
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Slobod (-dă), adjectiv – Liber. – Meglenoromână slobod. Slavă svobodŭ, prin intermediul bulgară, slovenă sloboden, sârbă slobodan (Miklosich, Slaw.
Elem., 44), conform maghiară szabad. – Derivat slobozi, verb (a elibera, a pune în libertate; a dezlega, a lăsa; a autoriza, a permite; a ierta, a absolvi; a descărca o armă de foc; reflexiv, a se elibera; reflexiv, a da drumul, a lăsa să cadă; reflexiv, a se pripi, a se năpusti; reflexiv, a ejacula), conform slavă svoboditi, sârbă sloboditi; slobozenie, substantiv feminin (libertate; autorizație, licență, permis; iertare); slobozie, substantiv feminin (libertate; permis; scutire de taxe, sistem fiscal stabilit în Muntenia și Moldova pentru a încuraja formarea unor sate de coloniști, cu ajutorul scutirii de taxe pe un anumit număr de ani; sat, cătun, comună înființată pe baza scutirii de taxe); slobozean (variantă slobozian), substantiv masculin (locuitor al unu sat scutit de bir); slobozitor, adjectiv (eliberator; frînă sau piedică la războiul de țesut).
Toate aceste cuvinte sînt mai mult sau mai puțin învechite.
Elem., 44), conform maghiară szabad. – Derivat slobozi, verb (a elibera, a pune în libertate; a dezlega, a lăsa; a autoriza, a permite; a ierta, a absolvi; a descărca o armă de foc; reflexiv, a se elibera; reflexiv, a da drumul, a lăsa să cadă; reflexiv, a se pripi, a se năpusti; reflexiv, a ejacula), conform slavă svoboditi, sârbă sloboditi; slobozenie, substantiv feminin (libertate; autorizație, licență, permis; iertare); slobozie, substantiv feminin (libertate; permis; scutire de taxe, sistem fiscal stabilit în Muntenia și Moldova pentru a încuraja formarea unor sate de coloniști, cu ajutorul scutirii de taxe pe un anumit număr de ani; sat, cătun, comună înființată pe baza scutirii de taxe); slobozean (variantă slobozian), substantiv masculin (locuitor al unu sat scutit de bir); slobozitor, adjectiv (eliberator; frînă sau piedică la războiul de țesut).
Toate aceste cuvinte sînt mai mult sau mai puțin învechite.
DER – dicționarul etimologic
4
Slobod adjectiv masculin, plural slobozi; feminin singular slobodă, plural slobode
DOOM – dicționarul ortografic