Smuci
Definitie, sens si explicatie
1Smuci, smucesc, verb Iv.
1. Tranzitiv A trage brusc si cu putere pentru a scoate, a smulge, a desprinde, a deplasa ceva sau pe cineva din locul unde se afla. ♦ Intranzitiv (Despre arme de foc) A izbi inapoi la descarcare, a avea recul.
2. Reflexiv A se zbate, a face miscari repezi incolo si incoace spre a scapa din locul unde este prins sau legat. [Varianta: (popular) Smaci, smanci, smunci verb Iv) – Din limba slava (veche) Smučati.
1. Tranzitiv A trage brusc si cu putere pentru a scoate, a smulge, a desprinde, a deplasa ceva sau pe cineva din locul unde se afla. ♦ Intranzitiv (Despre arme de foc) A izbi inapoi la descarcare, a avea recul.
2. Reflexiv A se zbate, a face miscari repezi incolo si incoace spre a scapa din locul unde este prins sau legat. [Varianta: (popular) Smaci, smanci, smunci verb Iv) – Din limba slava (veche) Smučati.
2Smuci verb
1. a zgaltai, (Transilvania) a hati. (- de usa ca sa o deschida.)
2. a se zbate, (regional) a se zbici. (Se - ca sa se desprinda din legaturi.)
3. a (se) smulge. (S-a - din mainile lui.)
1. a zgaltai, (Transilvania) a hati. (- de usa ca sa o deschida.)
2. a se zbate, (regional) a se zbici. (Se - ca sa se desprinda din legaturi.)
3. a (se) smulge. (S-a - din mainile lui.)
3Smuci verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural smucesc, imperfect 3 singular smucea; conjunctie: prezent 3 singular si plural smuceasca
4A Smuci -esc
1. tranz. (obiecte) A trage brusc si cu putere pentru a scoate sau pentru a schimba locul de aflare.
2. instranzitiv (despre arme de foc, mecanisme etcetera) A avea recul; a recula. /<sl. smutati, smykati
1. tranz. (obiecte) A trage brusc si cu putere pentru a scoate sau pentru a schimba locul de aflare.
2. instranzitiv (despre arme de foc, mecanisme etcetera) A avea recul; a recula. /<sl. smutati, smykati
5A se smuci ma -esc intranzitiv (despre fiinte) A produce miscari bruste si convulsive (din cauza unor dureri puternice sau pentru a scapa dintr-o stransoare); a se zbate. /<sl. smutati, smykati