Șpronța

Șpronța, șpronțez, verb I (regional)
1. (despre bușteni) a rotunji cu toporul la capete; a șpronțuri, a șprănțuri, a șpraițui.
2. (reflexiv; despre bușteni; în forma: ștronța) a se lovi cap la cap, a se ciocni.

Dicționar de arhaisme și regionalisme