Spulbera
Definitie, sens si explicatie
1Spulbera, spulber, verb I. Tranz si reflexiv
1. A (se) ridica in vartej si a (se) duce departe (imprastiindu-se); a (se) risipi, a (se) imprastia.
2. Figurativ A (se) nimici, a (se) distruge. – Limba Latina *expulverare.
1. A (se) ridica in vartej si a (se) duce departe (imprastiindu-se); a (se) risipi, a (se) imprastia.
2. Figurativ A (se) nimici, a (se) distruge. – Limba Latina *expulverare.
2Spulbera verb verifica cuvantul: distruge, nimici, potopi, prapadi, sfarama, supara, zdrobi, zvanta.
3Spulbera verb
1. a imprastia, a risipi, (popular) a zburataci. (Vantul - frunzele.)
2. a viscoli. (Vantul - zapada.)
3. a (se) destrama, a (se) imprastia, a (se) risipi, (Oltenia) a (se) varzui, (invechit) a (se) raschira, (popular figurativ) a (se) razbuna. (Dupa ploaie, norii s-au -.)
4. a imprastia, a risipi, a vantura, (invechit) a sparcui. (A-i - pe dusmani in cele patru zari.)
5. a indeparta, a risipi. (I-a - toata temerea.)
1. a imprastia, a risipi, (popular) a zburataci. (Vantul - frunzele.)
2. a viscoli. (Vantul - zapada.)
3. a (se) destrama, a (se) imprastia, a (se) risipi, (Oltenia) a (se) varzui, (invechit) a (se) raschira, (popular figurativ) a (se) razbuna. (Dupa ploaie, norii s-au -.)
4. a imprastia, a risipi, a vantura, (invechit) a sparcui. (A-i - pe dusmani in cele patru zari.)
5. a indeparta, a risipi. (I-a - toata temerea.)
4Spulbera verb, indicativ prezent 1 singular spulber, 3 singular si plural spulbera
5A Spulbera spulber
1. intranzitiv A fi spulber; a viscoli.
2. tranzitiv 1) (zapada, frunze etcetera) A roti in vartej, imprastiind. 2) A face sa se spulbere. /<lat. expulverare
1. intranzitiv A fi spulber; a viscoli.
2. tranzitiv 1) (zapada, frunze etcetera) A roti in vartej, imprastiind. 2) A face sa se spulbere. /<lat. expulverare
6A se spulbera pers. 3 Se spulbera intranzitiv 1) A se imprastia treptat, raspandindu-se; a se destrama; a se risipi. 2) fig. (despre vise, iluzii, idealuri) A inceta sa mai existe; a se risipi; a demitiza. /<lat. expulverare
7Spulbera (-r, at), verb –
1. A ridica praful. –
2. A risipi, a dispersa, a imprastia. –
3. A dezagrega, a desface, a indeparta. –
4. (Trans.) A se indigna. – Mr. spulbir(are).
Limba Latina *expŭlverāre (Puscariu 1631; Candrea-dens., 1457; Rew 6842), conform limba italiana spolverare. – Derivat spulber, substantiv neutru (dispersie, disparitie), postverbal folosit artificial in literatura; spulberat, adjectiv (imprastiat, risipit; substantiv masculin, cap-de-mort, hirca), la care, sensul al doilea pare un calc din franceza dissipe; spulberatic (var. spulberatec, cuvant invechit spulberos), adjectiv (inconstant, nestatornic, usuratic; usor); spulberatura, substantiv feminin (cantitate de praf, zapada, pleava etcetera, care se ridica in vint; planta, Teucrium chamaedrys). – Conform: pulbere.
1. A ridica praful. –
2. A risipi, a dispersa, a imprastia. –
3. A dezagrega, a desface, a indeparta. –
4. (Trans.) A se indigna. – Mr. spulbir(are).
Limba Latina *expŭlverāre (Puscariu 1631; Candrea-dens., 1457; Rew 6842), conform limba italiana spolverare. – Derivat spulber, substantiv neutru (dispersie, disparitie), postverbal folosit artificial in literatura; spulberat, adjectiv (imprastiat, risipit; substantiv masculin, cap-de-mort, hirca), la care, sensul al doilea pare un calc din franceza dissipe; spulberatic (var. spulberatec, cuvant invechit spulberos), adjectiv (inconstant, nestatornic, usuratic; usor); spulberatura, substantiv feminin (cantitate de praf, zapada, pleava etcetera, care se ridica in vint; planta, Teucrium chamaedrys). – Conform: pulbere.