Spânzura
Definitie, sens si explicatie
1Spânzura, spấnzur, verb I.
1. Tranzitiv A omori, a executa pe cineva (in urma unei condamnari) prin strangulare, cu ajutorul spanzuratorii (2). ♢ Expresie (Absol.) A taia si a spanzura, se spune despre o persoana care abuzeaza in mod nelimitat de puterea, de autoritatea sa. ♦ Reflexiv A se sinucide, strangulandu-se cu streangul.
2. Tranzitiv A agata un obiect de unul dintre capete, lasand restul sa atarne liber in jos. ♢ Expresie (Familiar) A spanzura (cuiva) lingurile la brau (sau de gat) = a nu da mancare celui care vine tarziu la masa. ♦ Reflexiv A se agata, a se prinde (si a se tine strans) de cineva sau de ceva; a se atarna. ♦ Intranzitiv A atarna, a cadea liber in jos (fiind prins sau agatat de ceva in partea superioara).
3. Intranzitiv (Înv. si popular; in expresie) A spanzura de... (sau de la ...) = a depinde de..., a fi conditionat de...
4. Tranzitiv Figurativ (Familiar) A cheltui o suma de bani (fara rost, pe lucruri care nu sunt strict necesare). – Probabil limba latina *expendiolare.
1. Tranzitiv A omori, a executa pe cineva (in urma unei condamnari) prin strangulare, cu ajutorul spanzuratorii (2). ♢ Expresie (Absol.) A taia si a spanzura, se spune despre o persoana care abuzeaza in mod nelimitat de puterea, de autoritatea sa. ♦ Reflexiv A se sinucide, strangulandu-se cu streangul.
2. Tranzitiv A agata un obiect de unul dintre capete, lasand restul sa atarne liber in jos. ♢ Expresie (Familiar) A spanzura (cuiva) lingurile la brau (sau de gat) = a nu da mancare celui care vine tarziu la masa. ♦ Reflexiv A se agata, a se prinde (si a se tine strans) de cineva sau de ceva; a se atarna. ♦ Intranzitiv A atarna, a cadea liber in jos (fiind prins sau agatat de ceva in partea superioara).
3. Intranzitiv (Înv. si popular; in expresie) A spanzura de... (sau de la ...) = a depinde de..., a fi conditionat de...
4. Tranzitiv Figurativ (Familiar) A cheltui o suma de bani (fara rost, pe lucruri care nu sunt strict necesare). – Probabil limba latina *expendiolare.
2Spânzura verb verifica cuvantul: atarna, depinde.
3Spânzura verb
1. a (se) strangula. (S-a - si a murit.)
2. (rar) a atarna. (Pe vinovat l-au - in furci.)
3. a (se) agata, a (se) atarna, a (se) prinde, a (se) suspenda, (livresc) a (se) acrosa, (popular) a (se) anina, a (se) zgreptana, (regional) a (se) tagarta, (prin Muntenia) a (se) atagarta, (Transilvania) a (se) imprinde. (A - ceva in cui.)
4. a atarna, a sta. (Pe perete - un tablou.)
5. a atarna, a cadea, a curge. (Parul ii - pe spate.)
1. a (se) strangula. (S-a - si a murit.)
2. (rar) a atarna. (Pe vinovat l-au - in furci.)
3. a (se) agata, a (se) atarna, a (se) prinde, a (se) suspenda, (livresc) a (se) acrosa, (popular) a (se) anina, a (se) zgreptana, (regional) a (se) tagarta, (prin Muntenia) a (se) atagarta, (Transilvania) a (se) imprinde. (A - ceva in cui.)
4. a atarna, a sta. (Pe perete - un tablou.)
5. a atarna, a cadea, a curge. (Parul ii - pe spate.)
4Spanzura verb, indicativ prezent 1 singular spanzur, 3 singular si plural spanzura; part. spanzurat
5A Spânzura spanzur
1. tranzitiv 1) (un obiect) A prinde in (sau de) ceva, lasand sa atarne liber in jos; a anina; a agata; a suspenda; a atarna. ♢ - cuiva lingurile la brau (sau de gat) a lasa flamand. 2) A omori prin strangulare. ♢ A taia si - a face abuz de putere.
2. intranzitiv A atarna liber in jos. /<lat. expendiolare
1. tranzitiv 1) (un obiect) A prinde in (sau de) ceva, lasand sa atarne liber in jos; a anina; a agata; a suspenda; a atarna. ♢ - cuiva lingurile la brau (sau de gat) a lasa flamand. 2) A omori prin strangulare. ♢ A taia si - a face abuz de putere.
2. intranzitiv A atarna liber in jos. /<lat. expendiolare
6A se Spânzura ma spanzur intranzitiv A-si pierde viata prin strangulare (cu streangul). /<lat. expendiolare