Stivă
Definitie, sens si explicatie
1Stivă, stive, substantiv feminin Multime de obiecte de acelasi fel (si cu aceleasi dimensiuni), asezate ordonat unele peste altele, pentru a forma o gramada; gramada de obiecte astfel formata. – Din limba neogreaca: Stivas.
2Stivă substantiv verifica cuvantul: cala, hambar.
3Stiva substantiv feminin, g.-d. art. stivei; plural stive
4Stivă -e f.
Gramada in care elementele constitutive sunt asezate ordonat unele peste altele. O - de lemne. /<ngr. stiva, limba italiana stive
Gramada in care elementele constitutive sunt asezate ordonat unele peste altele. O - de lemne. /<ngr. stiva, limba italiana stive
5Stivă substantiv feminin (Mar.) Magazie, loc pe o nava unde este asezata incarcatura. [< limba italiana stiva].
6Stivă substantiv feminin
1. magazie, loc pe o nava unde este asezata incarcatura.
2. (mar.) cala. (< limba italiana stiva)
1. magazie, loc pe o nava unde este asezata incarcatura.
2. (mar.) cala. (< limba italiana stiva)
7Stiva (-ve), substantiv feminin – Gramada de obiecte ordonate. limba italiana: (ven.) stiva, prin intermediere orientala, conform limba neogreaca: στοίβα, bulgara stiva. – Derivat stiva, verb (a face stive); stivaj, substantiv neutru (operatie de incarcare a unei nave), din limba italiana stivaggio.