Definitie Strașnic -ă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: StraȘnic, -Ă, strasnici, -ce, adjectiv , adverb , substantiv masculin I. Adjectiv (Exprima ideea de superlativ)
1. Foarte bun, minunat; foarte mare; foarte puternic; extraordinar, nemaipomenit.
2. Îngrozitor, infiorator, inspaimantator; grozav, cumplit, teribil. ♦ Foarte sever, foarte aspru. II. Adv.
1. (Foarte) tare, (tare) mult, teribil.
2. (Legat de un adjectiv prin prep. „de”, exprima raportul de superlativ) Foarte, extraordinar, nespus. Iii. Substantiv masculin Specie de feriga din regiunea montana (Asplenium trichomanes). – Din limba slava (veche) Strašĩnŭ.

Varianta definitie 2: StraȘnic adjectiv
1. verifica cuvantul: cumplit.
2. verifica cuvantul: puternic.
3. verifica cuvantul: zdravan.
4. verifica cuvantul: bun.
5. verifica cuvantul: riguros.

Varianta definitie 3: StraȘnic substantiv (BOTANICA; Asplenium trichomanes) (regional) feregea, fericuta, pocitoc, teisor, acul-pamantului, dorul-Maicei-Preceste, feriga-marunta, parul-doamnei, parul-Maicii-Domnului.

Varianta definitie 4: Strasnic adjectiv m., substantiv masculin, plural strasnici; f. singular strasnica, plural strasnice

Varianta definitie 5: StraȘnic -ca (-ci, -ce) si adverbial 1) Care inspaimanta; ingrozitor; infiorator; groaznic; sinistru. Macel -. 2) Care este neobisnuit (ca proportii, intensitate etcetera); amarnic; grozav; extraordinar. Ger -. 3) Care este deosebit de aspru, de strict. Disciplina -ca. /<sl. strašinu

Varianta definitie 6: Strasnic (-ca), adjectiv –
1. Teribil, de temut. –
2. Violent, sever, dur.
Sl. strašinŭ (Miklosich, Slaw.
Elem., 46; Cihac, II, 373; Puscariu, Dacor., VII, 466), conform pol. strasznik (monstru). – Derivat strasnic, substantiv masculin (specie de feriga, Asplenium trichomanes), din bulgara strašnik; strasnici, verb (a trata cu asprime; a maltrata); strasnicie, substantiv feminin (severitate, asprime; tenacitate; groaza); nastrusnic, adjectiv (violent, teribil), cu pref. expresiv.