Streche
Definitie, sens si explicatie
1Stréche, streche, substantiv feminin Nume dat mai multor specii de insecte foarte vatamatoare pentru animalele domestice: A) (si in sintagma strechea vitelor) insecta de marimea unei albine, cu corpul paros, negru sclipitor, ale carei larve traiesc ca paraziti sub pielea vitelor cornute mari, hranindu-se cu sangele lor (Hypoderma bovis); B) (si in sintagma strechea oilor) insecta mare de culoare bruna-cenusie, paroasa, care isi depune larvele in narile oilor, de unde ajung in sinusurile fruntii, producand moartea animalelor (Oestrus ovis); C) (si in sintagma strechea cailor) insecta mare de culoare galbena-bruna, paroasa, care isi depune ouale pe corpul sau pe coama cailor, de unde larvele ajung in intestin (Gastrophilus equi); D) insecta cu abdomenul oval, cu picioarele paroase, care isi depune ouale pe parul caprioarelor si al cerbilor (Hypoderma diana si actaeon). ♦ Neliniste, spaima provocata animalelor de insectele descrise mai sus. ♢ Expresie A da strechea in cineva ori a-l lovi (sau a-l apuca) pe cineva strechea = A) (despre animale) a fi atacat de streche; a da semne de neliniste; (in special) a fugi orbeste, fara motiv aparent; B) (despre oameni) a se purta ciudat; (in special) a se agita fara motiv, a fi plin de neastampar. ♦ Furie subita, acces de nebunie. – Din bulgara Strak.
2Stréche substantiv verifica cuvantul: taun.
3Stréche substantiv (Entom.)
1. (Hypoderma bovis) (regional) baza, bazdara, boanza, bonzar, bonza, sclept, musca-boului, musca-de-bazai, musca-de-bazait, musca-de-bazdarit, musca-de-marha.
2. (Oestrus ovis) (regional) musita, (invechit, in Transilvania) sclept.
1. (Hypoderma bovis) (regional) baza, bazdara, boanza, bonzar, bonza, sclept, musca-boului, musca-de-bazai, musca-de-bazait, musca-de-bazdarit, musca-de-marha.
2. (Oestrus ovis) (regional) musita, (invechit, in Transilvania) sclept.
4Streche substantiv feminin, g.-d. art. strechei; plural streche
5Stréche - f. 1) Insecta hematofaga, de talie medie sau mare, paroasa, care inteapa vitele cornute si caii, sugandu-le sangele. -ea vitelor. 2) Spaima, neliniste provocata animalelor de aceste insecte. ♢ A fugi ca de - a fugi de ceva ca de un lucru inspaimantator. A apuca -ea pe cineva (sau a da -ea in cineva) a) a deveni (brusc) foarte agitat, ca urmare a reactiei la intepatura strechei; b) a se purta straniu; a deveni expansiv (fara motiv aparent). 3) Acces de furie, de isterie. [G.-d. Strechei] /<sl. strĕku
6Streche (-chi), substantiv feminin –
1. Varietate de taun (Hypoderma bovis, Oestrus ovis). –
2. Nebunie, aiureala. – Megl. streacla.
Limba Latina *oestrĭcŭlus ‹ oestrus (Giuglea, Dacor., Ii, 824; Rew 6040a; Rosetti, I, 171). – Derivat din limba slava (veche) strĕkati „a intepa”, strĕkŭ „tintar”, conform limba sarba: strk „taun” (Miklosich, Slaw.
Elem., 47; Cihac, Ii, 373; Conev 52), eventual prin intermediul unui limba slava (veche) strĕklja (Tiktin; Candrea), nu pare posibil, caci in rom. grupul cl este in mod sigur primitiv (conform megl.) si ca numai elementele limba latina prezinta trecerea lui cl › chi. – Derivat strechia, verb (a fugi, a porni in goana, despre animalele intepate de tauni; a fugi, a innebuni).
1. Varietate de taun (Hypoderma bovis, Oestrus ovis). –
2. Nebunie, aiureala. – Megl. streacla.
Limba Latina *oestrĭcŭlus ‹ oestrus (Giuglea, Dacor., Ii, 824; Rew 6040a; Rosetti, I, 171). – Derivat din limba slava (veche) strĕkati „a intepa”, strĕkŭ „tintar”, conform limba sarba: strk „taun” (Miklosich, Slaw.
Elem., 47; Cihac, Ii, 373; Conev 52), eventual prin intermediul unui limba slava (veche) strĕklja (Tiktin; Candrea), nu pare posibil, caci in rom. grupul cl este in mod sigur primitiv (conform megl.) si ca numai elementele limba latina prezinta trecerea lui cl › chi. – Derivat strechia, verb (a fugi, a porni in goana, despre animalele intepate de tauni; a fugi, a innebuni).