Strict -ă
Definitie, sens si explicatie
1Strict, -ă, stricti, -te, adjectiv (Adesea adverbial) Care are un caracter absolut, care trebuie respectat, executat, aplicat in chip riguros, fara abatere, fara exceptie; prin extensiune sever, aspru. ♢ Expresie (Adverbial) (A fi) strict necesar = (a fi) indispensabil. ♦ Precis, exact. – Din franceza Strict, limba latina Strictus.
2Strict adjectiv , adverb
1. adjectiv aspru, riguros, sever, strasnic, (rar) strans. (O disciplina -; un regim alimentar -.)
2. adjectiv exact, precis, riguros, stiintific. (O definire -.)
3. adverb minim. (Sortiment - necesar.)
1. adjectiv aspru, riguros, sever, strasnic, (rar) strans. (O disciplina -; un regim alimentar -.)
2. adjectiv exact, precis, riguros, stiintific. (O definire -.)
3. adverb minim. (Sortiment - necesar.)
3Strict adjectiv m., plural stricti; f. singular stricta, plural stricte
4Strict1 adverb Cu strictete; in mod sever. Fumatul este - interzis. ♢ (A fi) - necesar a fi absolut trebuincios; a fi indispensabil. /<fr. strict, limba latina strictus
5Strict2 -ta (-ti, -te) 1) (despre prescriptii si despre alte actiuni codificate) Care necesita a fi respectat intocmai; aplicat in conformitate cu prevederile de rigoare; sever. Regim -.
Evidenta - ta. ♢ (În) sensul - al cuvantului in sensul de baza, cel principal, al cuvantului. 2) Care exclude orice abatere de la norma; exigent in aplicarea regulilor; aspru; sever. /<fr. strict, limba latina strictus
Evidenta - ta. ♢ (În) sensul - al cuvantului in sensul de baza, cel principal, al cuvantului. 2) Care exclude orice abatere de la norma; exigent in aplicarea regulilor; aspru; sever. /<fr. strict, limba latina strictus
6Strict, -ă adjectiv
1. Care nu admite exceptie, abatere; riguros, exact; (prin extensiune) sever, aspru.
2. (Despre organe vegetale) Tare, rigid. [Conform: franceza strict, limba latina strictus < stringere – a strange].
1. Care nu admite exceptie, abatere; riguros, exact; (prin extensiune) sever, aspru.
2. (Despre organe vegetale) Tare, rigid. [Conform: franceza strict, limba latina strictus < stringere – a strange].
7Strict, -ă adjectiv
1. care nu admite exceptie, abatere; riguros; exact; (prin extensiune) sever, aspru.
2. (bot.; despre organe) tare, rigid.
3. (matematica) inegalitate -a = atribut a doua elemente ale unei multimi, in care s-a definit o relatie de ordine, comparabile si neegale. (< franceza strict, limba latina strictus)
1. care nu admite exceptie, abatere; riguros; exact; (prin extensiune) sever, aspru.
2. (bot.; despre organe) tare, rigid.
3. (matematica) inegalitate -a = atribut a doua elemente ale unei multimi, in care s-a definit o relatie de ordine, comparabile si neegale. (< franceza strict, limba latina strictus)
8Strict (-ta), adjectiv – Riguros, Franceza strict. – Derivat strictete, substantiv feminin (rigurozitate).