1
Șuierat substantiv
1. freamăt, șuier, șuierare, șuierătură, vâjâială, vâjâire, vâjâit, vâjâitură, vuiet, (figurat) geamăt. (șuieratul vântului.)
2. vezi țiuitură.
3. vezi fluierătură.
4. păcăneală, păcănire, păcănit, păcănitură, pârâitură, răpăit, șuierătură, țăcăneală, țăcănire, țăcănit, țăcănitură. (Un șuierat ritmic.)
1. freamăt, șuier, șuierare, șuierătură, vâjâială, vâjâire, vâjâit, vâjâitură, vuiet, (figurat) geamăt. (șuieratul vântului.)
2. vezi țiuitură.
3. vezi fluierătură.
4. păcăneală, păcănire, păcănit, păcănitură, pârâitură, răpăit, șuierătură, țăcăneală, țăcănire, țăcănit, țăcănitură. (Un șuierat ritmic.)
Dicționar de sinonime
2
Șuierat șuieraturi neutru 1) vezi A șuiera. 2) Sunet caracteristic, scos de o ființă sau de un obiect care șuieră. Șuieratul vântului.
șuieratul mierlei. [Silabe Șu-ie-] /vezi a șuiera
șuieratul mierlei. [Silabe Șu-ie-] /vezi a șuiera
Dicționar de sinonime
3
Șuierat1, șuierături, substantiv neutru Faptul de a șuiera; zgomot specific făcut de cineva sau de ceva care șuieră. [Pronunțat: șu-ie-] – Vezi Șuiera.
DEX – dicționarul explicativ
4
Șuierat2, -ă, șuierați, -te, adjectiv (Adesea adverbial) Cu un timbru strident, ascuțit [Pronunțat: șu-ie-] – Vezi Șuiera.
DEX – dicționarul explicativ
Încă o definiție din alt dicționar
5
Șuierat substantiv neutru, plural șuieraturi
DOOM – dicționarul ortografic
