Săcăluș
Definitie, sens si explicatie
1Săcălus substantiv neutru verifica cuvantul: Sacalas.
2Sacalus substantiv neutru, plural sacaluse/sacalusuri
3Sacalus, sacalusuri si sacaluse, substantiv masculin
1. (invechit) tun mic, primitiv, cu tragere directa, folosit in evul mediu ca arma de lupta, iar apoi la parade; salva de sacalus.
2. (invechit) pusca mica folosita in evul mediu.
3. (regional) pusca de joc (pentru copii).
4. (regional) piua mica cu chibrituri care produce explozie.
5. (regional) praf de pusca pus in teava.
6. (regional) bucata groasa (sferica) de lemn sau dintr-un aliment.
7. (regional) bucata de lemn de care se priponesc vitele; pripon, tarus.
8. (regional) lemn care se pune cailor naravasi in gura cand se potcovesc.
1. (invechit) tun mic, primitiv, cu tragere directa, folosit in evul mediu ca arma de lupta, iar apoi la parade; salva de sacalus.
2. (invechit) pusca mica folosita in evul mediu.
3. (regional) pusca de joc (pentru copii).
4. (regional) piua mica cu chibrituri care produce explozie.
5. (regional) praf de pusca pus in teava.
6. (regional) bucata groasa (sferica) de lemn sau dintr-un aliment.
7. (regional) bucata de lemn de care se priponesc vitele; pripon, tarus.
8. (regional) lemn care se pune cailor naravasi in gura cand se potcovesc.
4Sacalus (sacaluse), substantiv neutru – Tun mic.
Varianta sacalas.
Mag. szakallas, din limba slava (veche) sokolŭ „tun” (Cihac, Ii, 322; Tiktin).
Secolul Xvii, cuvant invechit
Varianta sacalas.
Mag. szakallas, din limba slava (veche) sokolŭ „tun” (Cihac, Ii, 322; Tiktin).
Secolul Xvii, cuvant invechit