Definitie Săpun - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: SĂPÚN substantiv verifica cuvantul: ciuin, clabuc, odagaci, sapunarita, spuma.

Varianta definitie 2: Sapun substantiv neutru, (bucati, sorturi) plural sapunuri

Varianta definitie 3: SĂPÚN -uri n.
Produs (solid, semilichid sau lichid) obtinut din grasimi si soda caustica si folosit la spalat. - de rufe. ♢ A rade (pe cineva) fara - a supune (pe cineva) unei critici necrutatoare. /<lat. sapo, -onis

Varianta definitie 4: Sapun (sapunuri), substantiv neutru – Produs obtinut prin saponificarea acizilor grasi sau a grasimilor. – Varianta Mold., Banat sapon.
Mr. sapune, megl. sapun, istr. sapun.
Limba Latina sapōnem, direct (Puscariu 1515; REW 7589), sau prin limba slava (veche) sapunŭ (Densusianu, Rom., XXXIII, 235), limba neogreaca: σαποῦνι (Candrea) sau limba italiana sapone (Tiktin).
Derivat directa este probabila, judecind observatiile, nu intru totul sigure, ale lui Tiktin si Graur, BL, V, 112; natural ca prezenta cuvintului in toate idiomurile ingreuneaza diferentierea provenientelor distincte (istr. este totusi din limba sarba:, cr., slov. sapun; varianta reprezinta mag. szoppan, conform Galdi, Dict., 160).
Domaschke 127 solutiona dificultatile afirmind ca este vorba de un cuvint „balcanic”.
Originea rom. a bulgara sapun (Capidan, Raporturile, 211) nu pare evidenta.
Derivat sapunar, substantiv masculin (producator si vinzator de sapun); sapunarie, substantiv feminin (fabrica sau atelier de sapun); sapunarit, substantiv neutru (impozit pe fabricile si pe comertul cu sapun la inceputurile secolul XIX); sapuni, verb (a da cu sapun); sapuneala, substantiv feminin (sapunire, clabuc; dojana, cearta); sapunel (var. sapunarita), substantiv neutru (ciulin, vacarita, Saponaria officinalis); sapunel, substantiv neutru (supozitor); sapunit, substantiv neutru (sapunire); sapunos, adjectiv (pastos, care are consistenta sapunului); sapungiu, substantiv masculin (invechit, sapunar). – Derivat neol. saponifica, verb, din franceza saponifier.