Tarabă
Definitie, sens si explicatie
1Tarabă, tarabe, substantiv feminin 1.
Masa improvizata pe care negustorii ambulanti isi expun si isi vand marfa la targuri, in piete sau pe strazi. ♢ Locutiune adjectiv (Depr.) De taraba = mahalagesc, trivial. 2.
Tejghea (de carciuma) la care sta negustorul. – Limba Turca: Tarab.
Masa improvizata pe care negustorii ambulanti isi expun si isi vand marfa la targuri, in piete sau pe strazi. ♢ Locutiune adjectiv (Depr.) De taraba = mahalagesc, trivial. 2.
Tejghea (de carciuma) la care sta negustorul. – Limba Turca: Tarab.
2Tarabă, tarabe, substantiv feminin
1. Un fel de masa pe care negustorii (ambulanti) isi expun si isi vand marfa la targuri, in piete sau pe strazi. ♢ Locutiune adjectiv (Depr.) De taraba = de calitate proasta, prin extensiune mahalagesc, trivial.
2. Tejghea (de carciuma) la care sta negustorul. – Din limba turca: Tarab.
1. Un fel de masa pe care negustorii (ambulanti) isi expun si isi vand marfa la targuri, in piete sau pe strazi. ♢ Locutiune adjectiv (Depr.) De taraba = de calitate proasta, prin extensiune mahalagesc, trivial.
2. Tejghea (de carciuma) la care sta negustorul. – Din limba turca: Tarab.
3Tarabă substantiv masa, tejghea, (prin Transilvania) pudli, (Transilvania si Banat) pult, (Bucovina) sinc, (invechit) comptoar, sarghie. (Pune marfa pe -.)
4Taraba substantiv feminin, g.-d. art. tarabei; plural tarabe
5Taraba (tắrabi), substantiv feminin – Tejghea, masa de expus marfurile.
Limba Turca: tarab, din arab. darabah (seineanu, Ii, 348). – Derivat tarabagiu, substantiv masculin (negustor de la taraba); tarabuta, substantiv feminin (bagaje, catrafuse) se foloseste mai ales la plural
Limba Turca: tarab, din arab. darabah (seineanu, Ii, 348). – Derivat tarabagiu, substantiv masculin (negustor de la taraba); tarabuta, substantiv feminin (bagaje, catrafuse) se foloseste mai ales la plural