1
Tărhat (-turi), substantiv neutru – Povară, catrafusele ciobanului. – Variantă tîrhat, (Bihor) tărhatiu „sarcină”.
Maghiară terh, acuzativ terhat (Cihac, II, 532; Tiktin; Pușcariu, Lr., 105), conform ruteană terh, slovenă Din același cuvînt maghiară care înseamnă „încărcat, greu” provine tărhită, substantiv feminin (Transilvania, potîrniche), datorită felului său de a merge (după ipoteza improbabilă a lui Cihac, II, 402, din slavă tetrĕvĭ „fazan”), din maghiară terhes „supraîncărcat”, de unde vine și tăr(h)oasă, substantiv feminin și adjectiv (însărcinată), conform grea și cehă terchavy „grea” și „însărcinată”.
Conform tar.
Maghiară terh, acuzativ terhat (Cihac, II, 532; Tiktin; Pușcariu, Lr., 105), conform ruteană terh, slovenă Din același cuvînt maghiară care înseamnă „încărcat, greu” provine tărhită, substantiv feminin (Transilvania, potîrniche), datorită felului său de a merge (după ipoteza improbabilă a lui Cihac, II, 402, din slavă tetrĕvĭ „fazan”), din maghiară terhes „supraîncărcat”, de unde vine și tăr(h)oasă, substantiv feminin și adjectiv (însărcinată), conform grea și cehă terchavy „grea” și „însărcinată”.
Conform tar.
DER – dicționarul etimologic
2
Tărhat substantiv neutru, plural tărhaturi
DOOM – dicționarul ortografic