Tencui
Definitie, sens si explicatie
1Tencui, tencuiesc, verb Iv.
Tranzitiv A acoperi un zid sau un tavan cu tencuiala. – Din limba ucraineana Tyn'kuvaty.
Tranzitiv A acoperi un zid sau un tavan cu tencuiala. – Din limba ucraineana Tyn'kuvaty.
2Tencui verb verifica cuvantul: lipi, murui, spoi, varui.
3Tencui verb (Constr.) (regional) a malterezi, (Ban.) a driscui, (Transilvania si Banat) a maltari, (Maram.) a maltarui, (Transilvania) a vacali. (A - un perete.)
4Tencui verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural tencuiesc, imperfect 3 singular tencuia; conjunctie: prezent 3 singular si plural tencuiasca
5A Tencui -iesc
1. tranzitiv (pereti, tavane etcetera) A acoperi cu tencuiala.
2. intranzitiv A efectua lucrari de tencuiala; a face tencuiala. /<ucr. tyn'kuvaty
1. tranzitiv (pereti, tavane etcetera) A acoperi cu tencuiala.
2. intranzitiv A efectua lucrari de tencuiala; a face tencuiala. /<ucr. tyn'kuvaty
6Tencui (-uesc, -it), verb – A acoperi zidul cu un strat de mortar. – Varianta cuvant invechit tincui.
Germ. tünchen „a albi” prin intermediul pol. tynkowac (Cihac, Ii, 407; Tiktin). – Derivat tencuiala, substantiv feminin (strat de mortar); tencuitor, substantiv masculin (meserias care tencuieste).
Germ. tünchen „a albi” prin intermediul pol. tynkowac (Cihac, Ii, 407; Tiktin). – Derivat tencuiala, substantiv feminin (strat de mortar); tencuitor, substantiv masculin (meserias care tencuieste).