Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Toamnă

1 * Cuvantul cu diacritice: toámnă
Cuvantul fara diacritice: toamna

Definitie: TOAMNĂ, toamne, substantiv feminin Anotimp care urmează după vară și precedă iarna, cuprinzând (în emisfera boreală) intervalul dintre 23 septembrie și 22 decembrie, caracterizat prin scăderea treptată a duratei zilei, însemnate precipitații și veștejirea vegetației. ♢ Locutiune adjectiv De toamnă = care se face sau se întâmplă toamna, care este necesar sau caracteristic acestui anotimp. ♢ Locutiune adverb Astă toamnă = în toamna trecută. La toamnă = când va veni toamna; în timpul toamnei viitoare. De (cu) toamnă = fiind încă toamnă. Pe (sau în) toamnă = când a sosit (sau când va sosi) toamna, pe timpul toamnei. Până la toamnă = până la începutul toamnei. ♦ (Adverbial; în forma toamna) În timpul toamnei. – Limba Latina autumnus.

2 * Cuvantul cu diacritice: toamnă
Cuvantul fara diacritice: toamna

Definitie: Toamnă antonim: primăvară

3 * Cuvantul cu diacritice: toámnă
Cuvantul fara diacritice: toamna

Definitie: toamnă substantiv feminin, g.-d. art. toamnei; plural toamne

4 * Cuvantul cu diacritice: toámnă -e
Cuvantul fara diacritice: toamna

Definitie: TOAMNĂ -e f. Anotimp al anului care urmează după vară și cuprinde, în emisfera nordică, lunile septembrie, octombrie și noiembrie. ♢ - târzie sfârșit de toamnă. La - a) când va sosi toamna; b) în timpul toamnei viitoare. Astă - toamna trecută. [G.-D. toamnei] limba latina autumnus

5 * Cuvantul cu diacritice: toámnă -ne
Cuvantul fara diacritice: toamna

Definitie: toamnă (-ne), substantiv feminin – Anotimpul de după vară. – Mr., megl. toamnă, istr. tomne. Limba Latina autumnus (REW 812), conform franceza automne, sp. otoño, port. outono; schimbul de gen ca în iarnă, prin analogie cu vară și primăvară (Tiktin; Iordan, Dift., 189; Pascu, Beitrage, 8). Ipoteza unui limba latina autumnĭum (Pușcariu, ZRPh., XXVIII, 688; Pușcariu 1743) nu pare necesară. Explicația trecerii lui u › o(a) prin intermediul unei forme der., cu u aton (Graur, BL, V, 78) nu este suficientă. Probabil trebuie să se pornească de la un limba latina otumna, cu diftongul redus ca în orĭcla ‹ aurĭcŭla; și de aici u › o, prin asimilare, conform rezultatele din franceza și sp. Derivat tomna, verb ( a petrece toamna); tomnat, substantiv neutru (sezon de toamnă; cheltuiala pazei sau a pășunatului unei turme în timpul toamnei); tomnatic (var. tomnatec), adjectiv (autumnal); întomna, verb reflexiv (a sosi toamna); tomniu, adjectiv (autumnal).