Definitie Topor - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Topor, topoare, substantiv neutru Unealta pentru taiat copaci, pentru despicat lemne etcetera, formata dintr-un corp de otel cu tais la un capat si cu un orificiu la partea opusa, in care se fixeaza o coada de lemn tare. ♢ Locutiune adjectiv si adverb Din topor = fara finete; grosolan, necioplit. ♢ Expresie A fi topor de oase = a avea de indurat greutati mari, a suferi mult.
A sta cu toporul la brau = a fi totdeauna gata de cearta, de bataie. – Din limba slava (veche) Toporŭ.

Varianta definitie 2: Topor substantiv (prin Bucovina) manea. (A taia lemne cu -ul.)

Varianta definitie 3: Topor substantiv neutru, plural topoare

Varianta definitie 4: Topor -oare n.
Unealta formata dintr-un corp de otel cu tais si cu o gaura in care se fixeaza o coada de lemn, folosit pentru taiat lemne. ♢ (Ca) din - grosolan; necioplit. Coada de - om servil prin intermediul caruia se fac lucruri condamnabile. /<sl. toporu

Varianta definitie 5: Topor (-oare), substantiv neutru – Barda, secure. – Mr. tapor, tupor.
Sl. toporŭ (Miklosich, Slaw.
Elem., 49; Cihac, II, 417; Conev 66), conform bulgara, slov., rut., limba rusa, pol., mag. topor; pare a fi cuvint oriental, conform limba turca: teber. – Derivat toporan, substantiv masculin (invechit, ostas inarmat cu topor); toporas, substantiv masculin (violeta, Viola odorata, Verifica cuvantul: hirta, Verifica cuvantul: Jooi; plante, Tagetes patula, Delphinium consolida, Aquilegia vulgaris); toporasiu, adjectiv (violet, de culoarea toporasului); toporisca, substantiv feminin (tesla); toporiste (var. toporiste, mr. tapariste), substantiv feminin (coada de topor), din limba slava (veche) (bg., limba rusa) toporište.
Țig. sp. tober „topor” (Besses 159) ar putea proveni din rom. sau din limba turca: