Toriu
Definitie, sens si explicatie
1Toriu substantiv neutru Element chimic radioactiv, cu aspect asemanator cu cel al platinei, folosit la fabricarea sitelor pentru lampile de iluminat cu gaz aerian, pentru activarea filamentelor tuburilor electronice, drept combustibil nuclear etcetera – Din franceza Thorium.
2Toriu substantiv neutru [-riu pron, -riu], art. toriul; simb.
Th
Th
3Toriu n.
Metal radioactiv, alb-cenusiu, folosit in tehnica si energetica nucleara. /<fr. thorium
Metal radioactiv, alb-cenusiu, folosit in tehnica si energetica nucleara. /<fr. thorium
4Toriu substantiv neutru Metal radioactiv de culoare cenusie-inchisa, intrebuintat la fabricarea sitelor pentru lampile care lumineaza cu gaz aerian, pentru activarea filamentelor tuburilor electronice etcetera [Pronume -riu, scris si thoriu. / < franceza thorium].
5Toriu substantiv neutru metal radioactiv nefisionabil, din grupa actinidelor, cenusiu, greu fuzibil, ductil. (< franceza thorium)