Trianglu
Definitie, sens si explicatie
1Trianglu, triangluri, substantiv neutru Instrument muzical de percutie facut dintr-o bara cilindrica de otel indoita in forma de triunghi, care se loveste cu o bagheta din acelasi material; triunghi (3). [Pronuntat: tri-an-] – Din franceza Triangle.
2Trianglu substantiv (Muzica) triunghi.
3Trianglu substantiv neutru (silabe tri-an-), art. trianglul; plural triangluri
4Trianglu -ri n.
Instrument muzical de percutie constand dintr-o vergea de otel, indoita in forma de triunghi, care, fiind lovita cu o bagheta din acelasi metal, emite sunete cristaline. [Silabe Tri-an-glu] /<fr. triangle, limba italiana triangolo
Instrument muzical de percutie constand dintr-o vergea de otel, indoita in forma de triunghi, care, fiind lovita cu o bagheta din acelasi metal, emite sunete cristaline. [Silabe Tri-an-glu] /<fr. triangle, limba italiana triangolo
5Trianglu substantiv neutru Instrument muzical de percutie alcatuit dintr-un triunghi de metal care se tine cu mana si se loveste cu o bagheta metalica. [Pronume tri-an-. / < franceza triangle, conform limba italiana triangolo, limba germana Triangel].
6Trianglu substantiv neutru instrument muzical de percutie dintr-un cadru de otel triunghiular suspendat, lovit cu o bagheta metalica. (< franceza triagle)