Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Trop

1 * Cuvantul cu diacritice: trop
Cuvantul fara diacritice: trop

Definitie: TROP¹ interjectie (De obicei repetat) Cuvânt care imită zgomotul pe care îl fac picioarele când lovesc pământul în mers. [Varianta: tropa, (popular) tropai interjectie] – Onomatopee.

2 * Cuvantul cu diacritice: trop
Cuvantul fara diacritice: trop

Definitie: TROP substantiv verifica cuvantul: figură de stil.

3 * Cuvantul cu diacritice: troptrópa
Cuvantul fara diacritice: trop

Definitie: trop/tropa interjectie

4 * Cuvantul cu diacritice: trop
Cuvantul fara diacritice: trop

Definitie: trop (figură de stil) substantiv masculin, plural tropi

5 * Cuvantul cu diacritice: trop
Cuvantul fara diacritice: trop

Definitie: TROP¹ interj. (se folosește, de obicei repetat, pentru a reda zgomotul produs de picioare în timpul mersului). /Onomat.

6 * Cuvantul cu diacritice: trop -i
Cuvantul fara diacritice: trop

Definitie: TROP² -i m. Procedeu stilistic de întrebuințare a cuvântului cu alt sens decât cel obișnuit pentru a reda mai plastic conținutul de idei; figură de stil. limba neogreaca: tropos, limba latina tropus, limba franceza: trope

7 * Cuvantul cu diacritice: trop
Cuvantul fara diacritice: trop

Definitie: TROP substantiv masculin Termen generic pentru orice figură de stil, care constă în întrebuințarea unui cuvânt sau a unei expresii în sens figurat. (Și în forma tropo-) Element prim și secund de compunere savantă cu semnificația „schimbare”, „care se schimbă”, „care se întoarce”, „cu o anumită direcție”, „cu o anumită caracteristică”, „care se răsucește”. [< franceza trope, limba latina tropus, limba greaca (veche) tropos].

8 * Cuvantul cu diacritice: trop
Cuvantul fara diacritice: trop

Definitie: TROP¹ substantiv masculin 1. (în fil. sceptică antică) argument potrivit căruia nici o afirmație sau negație nu are temei, nici un adevăr nu poate fi formulat, orice judecată filozofică trebuind suspendată. 2. figură de stil. 3. (în cultul liturgic gregorian) parafrază, interpolare care orna textul și prelungea melodia. (< franceza trope, limba latina tropus, limba greaca (veche) tropos)

9 * Cuvantul cu diacritice: tropo- -tróp -tropíe -tropísm
Cuvantul fara diacritice: trop

Definitie: TROP²(O)-, -TROP, -TROPIE, -TROPISM element „mișcare, întoarcere, schimbare”, „afinitate”. (< franceza trop/o/-, -trope, -tropie, -tropisme, conform din limba greaca tropos)

10 * Cuvantul cu diacritice: trop
Cuvantul fara diacritice: trop

Definitie: trop interjectie – Indică zgomotul făcut de picioare în mers sau la dans. Creație expresivă, conform hop, țop, sdup. – Derivat tropăi, verb (a tropoti, a tupăi), a cărei relație cu limba slava (veche) trepati, trepetati „a tremura” (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Cihac, II, 524; Conev 94) este improbabilă; tropăit, substantiv neutru (tropot); tropăială, substantiv feminin (tropot); tropăitură, substantiv feminin (tropot); tropoi (var. tropoti, tropota), verb (a face zgomot cu picioarele); tropot, substantiv neutru (zgomot produs cu picioarele; ropot, zgomot produs de alergatul cailor), de la tropăi ca troncot de la troncăni, conform mr. troput (după Tiktin și Candrea, din limba rusa, bulgara tropot, coincidență care pare a se datora sursei expresive comune); tropcă (var. Dobr. tropancă), substantiv feminin (un anumit dans popular).