Definitie Trop - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Trop1 interjectie (De obicei repetat) Cuvant care imita zgomotul pe care il fac picioarele cand lovesc pamantul in mers. [Varianta: Tropa, (popular) Tropai interjectie] – Onomatopee.

Varianta definitie 2: Trop substantiv verifica cuvantul: figura de stil.

Varianta definitie 3: Trop/tropa interjectie

Varianta definitie 4: Trop (figura de stil) substantiv masculin, plural tropi

Varianta definitie 5: Trop1 interj. (se foloseste, de obicei repetat, pentru a reda zgomotul produs de picioare in timpul mersului). /Onomat.

Varianta definitie 6: Trop2 -i m.
Procedeu stilistic de intrebuintare a cuvantului cu alt sens decat cel obisnuit pentru a reda mai plastic continutul de idei; figura de stil. /<ngr. tropos, limba latina tropus, limba franceza: trope

Varianta definitie 7: Trop substantiv masculin Termen generic pentru orice figura de stil, care consta in intrebuintarea unui cuvant sau a unei expresii in sens figurat. (Și in forma tropo-) Element prim si secund de compunere savanta cu semnificatia „schimbare”, „care se schimba”, „care se intoarce”, „cu o anumita directie”, „cu o anumita caracteristica”, „care se rasuceste”. [< franceza trope, limba latina tropus, limba greaca (veche) tropos].

Varianta definitie 8: Trop1 substantiv masculin
1. (in fil. sceptica antica) argument potrivit caruia nici o afirmatie sau negatie nu are temei, nici un adevar nu poate fi formulat, orice judecata filozofica trebuind suspendata.
2. figura de stil.
3. (in cultul liturgic gregorian) parafraza, interpolare care orna textul si prelungea melodia. (< franceza trope, limba latina tropus, limba greaca (veche) tropos)

Varianta definitie 9: Trop2(o)-, -trop, -tropie, -tropism element „miscare, intoarcere, schimbare”, „afinitate”. (< franceza trop/o/-, -trope, -tropie, -tropisme, conform din limba greaca tropos)

Varianta definitie 10: Trop interjectie – Indica zgomotul facut de picioare in mers sau la dans.
Creatie expresiva, conform hop, top, sdup. – Derivat tropai, verb (a tropoti, a tupai), a carei relatie cu limba slava (veche) trepati, trepetati „a tremura” (Miklosich, Slaw.
Elem., 49; Cihac, II, 524; Conev 94) este improbabila; tropait, substantiv neutru (tropot); tropaiala, substantiv feminin (tropot); tropaitura, substantiv feminin (tropot); tropoi (var. tropoti, tropota), verb (a face zgomot cu picioarele); tropot, substantiv neutru (zgomot produs cu picioarele; ropot, zgomot produs de alergatul cailor), de la tropai ca troncot de la troncani, conform mr. troput (dupa Tiktin si Candrea, din limba rusa, bulgara tropot, coincidenta care pare a se datora sursei expresive comune); tropca (var.
Dobr. tropanca), substantiv feminin (un anumit dans popular).