Variantă
Definitie, sens si explicatie
1Variantă, variante, substantiv feminin
1. Aspect (usor) schimbat fata de forma de baza, tipica a unui lucru, a unei lucrari, a unui text, a unei actiuni. ♦ Prin specializare: (Lingv.) Forma a unui element lingvistic care difera de aspectul tipic, obisnuit al acestui element.
2. Drum care ocoleste (pe o anumita portiune) traseul principal, ajungand in acelasi punct final. [Pronuntat: -ri-an-] – Din franceza Variante.
1. Aspect (usor) schimbat fata de forma de baza, tipica a unui lucru, a unei lucrari, a unui text, a unei actiuni. ♦ Prin specializare: (Lingv.) Forma a unui element lingvistic care difera de aspectul tipic, obisnuit al acestui element.
2. Drum care ocoleste (pe o anumita portiune) traseul principal, ajungand in acelasi punct final. [Pronuntat: -ri-an-] – Din franceza Variante.
2Varianta antonim: invarianta
3Variantă substantiv
1. verifica cuvantul: versiune.
2. (Lingv.) forma. (- lexicala.)
1. verifica cuvantul: versiune.
2. (Lingv.) forma. (- lexicala.)
4Varianta substantiv feminin (silabe -ri-an-), g.-d. art. variantei; plural variante
5Variantă -e f. 1) Forma a unui lucru, a unui fenomen sau a unei actiuni care variaza partial fata de forma de baza. 2) lingv.
Unitate lingvistica (cuvant, imbinare, pronuntie) care variaza partial fata de normele literare. - stilistica. [Silabe -ri-an-] /<fr. variante
Unitate lingvistica (cuvant, imbinare, pronuntie) care variaza partial fata de normele literare. - stilistica. [Silabe -ri-an-] /<fr. variante
6Variantă substantiv feminin
1. Aspect particular, diferit fata de o forma socotita ca baza sau tipica a unui lucru, a unei actiuni etcetera ♦ Drum diferit de cel obisnuit, dar care vizeaza acelasi obiectiv.
2. (Lingv.) Forma a unui cuvant diferita din punct de vedere fonetic sau ortografic fata de forma lui obisnuita sau etimologica. [Pronume -ri-an-. / < franceza variante].
1. Aspect particular, diferit fata de o forma socotita ca baza sau tipica a unui lucru, a unei actiuni etcetera ♦ Drum diferit de cel obisnuit, dar care vizeaza acelasi obiectiv.
2. (Lingv.) Forma a unui cuvant diferita din punct de vedere fonetic sau ortografic fata de forma lui obisnuita sau etimologica. [Pronume -ri-an-. / < franceza variante].
7Variantă substantiv feminin
1. aspect particular, diferit fata de o forma socotita ca baza sau tipica a unui lucru, a unei lucrari, actiuni.
2. forma a unui element lingvistic diferita din punct de vedere fonetic sau ortografic fata de forma lui obisnuita sau etimologica.
3. drum (canal) care ocoleste traseul principal, ajungand in acelasi punct final.
4. (biologie) individ, populatie care difera de tip prin unul sau mai multe caractere.
5. (stat.) una din formele sub care s-a inregistrat variabila (Ii, 3) in cadrul activitatii cercetate. (< franceza variante)
1. aspect particular, diferit fata de o forma socotita ca baza sau tipica a unui lucru, a unei lucrari, actiuni.
2. forma a unui element lingvistic diferita din punct de vedere fonetic sau ortografic fata de forma lui obisnuita sau etimologica.
3. drum (canal) care ocoleste traseul principal, ajungand in acelasi punct final.
4. (biologie) individ, populatie care difera de tip prin unul sau mai multe caractere.
5. (stat.) una din formele sub care s-a inregistrat variabila (Ii, 3) in cadrul activitatii cercetate. (< franceza variante)