DexDefinitie.com

Vedea

2 silabe 5 litere Uzual
Definitie, sens si explicatie
1Vedea, vad, verb Ii. I.
1. Tranz si reflexiv recipr.
A (se) percepe cu ajutorul vazului. ♢ Locutiune Adv.
Pe vazute = A) in fata tuturor, in mod deschis; B) cu conditia de a vedea cu propriii sai ochi. ♢ Expresie (tranz.) A vedea lumina zilei = a se naste. (Familiar) Cum te vad si cum ma vezi = evident, clar, sigur, categoric.
2. Tranzitiv A fi de fata, a asista, a fi martor la o intamplare, la un eveniment.
3. Tranzitiv A cerceta (cu privirea sau cu mintea) pentru a se convinge de ceva. ♦ Intranzitiv A patrunde, a descifra (cu privirea). ♦ P. gener.
A cerceta, a cauta.
4. Reflexiv A fi, a ajunge, a se pomeni, a se gasi intr-o anumita situatie.
5. Tranzitiv si reflexiv Recipr.
A (se) intalni undeva. ♢ Expresie (Refl. recipr.) Sa ne vedem sanatosi (sau cu bine)! formula de salut la despartire. ♦ Tranzitiv A vizita.
6. Intranzitiv A avea grija, a ingriji, a se ocupa (de cineva sau de ceva). ♦ Tranzitiv (Popular) A ajuta.
7. Tranzitiv A capata, a primi, a se alege cu ceva. Ii.
1. Tranzitiv A-si da seama, a remarca, a constata, a observa. ♢ Expresie Ce sa vezi? sau ce sa vada? formula prin care se exprima mirarea fata de ceva neasteptat. ♦ A lua in consideratie; a considera, a socoti. ♢ Expresie A fi bine vazut = a fi apreciat pentru calitatile sale (profesionale).
2. Tranzitiv A intelege, a pricepe. ♦ A-si imagina, a-si inchipui; a interpreta.
3. Reflexiv impers.
A parea, a se arata. ♢ Expresie Se vede ca... sau se vede treaba (ori lucrul) ca... = e probabil, pesemne.
4. Intranzitiv (La imperativ) A lua seama, a avea grija sa...
Vezi de te sileste..., ca, uite, avem oaspeti. ♦ (Cu valoare de interjectie) Cuvint cu care se atrage atentia cuiva asupra celor ce urmeaza.
Limba Latina – Videre.
2A se vedea antonim: a se pierde
3A vedea antonim: a orbi
4Vedea verb verifica cuvantul: cunoaste, obtine, pedepsi, pricepe, realiza, stapani, sti.
5Vedea verb
1. a observa, a zari, (argotic) a gini. (Ce - la orizont?)
2. verifica cuvantul: zari.
3. verifica cuvantul: cuprinde.
4. a privi, a se uita, (Oltenia si Banat) a se zauita. (Vino sa - ce-am cumparat.)
5. verifica cuvantul: viziona.
6. verifica cuvantul: aparea.
7. verifica cuvantul: intalni.
8. verifica cuvantul: revedea.
9. verifica cuvantul: observa.
10. verifica cuvantul: cunoaste.
11. verifica cuvantul: vizita.
12. verifica cuvantul: constata.
13. verifica cuvantul: pomeni.
14. verifica cuvantul: apuca.
15. verifica cuvantul: ingriji.
16. a se interesa, a se ingriji, a se ocupa, a se preocupa. (- tu de asta.)
17. verifica cuvantul: cauta.
18. a ingriji, (invechit si reg.) a socoti. (- de oratanii.)
19. a cauta, a incerca. (- daca poti sa dezlegi problema.)
20. a cerceta, a examina. (Trebuie sa - cum stau lucrurile.)
21. verifica cuvantul: documenta.
22. verifica cuvantul: considera.
23. a se considera, a se crede, a se inchipui, a se socoti, (popular) a se tine. (Se - inteligent.)
24. verifica cuvantul: concepe.
25. verifica cuvantul: imagina.
26. a (se) visa. (Se si - in fruntea unui regiment.)
27. verifica cuvantul: obtine.
28. verifica cuvantul: primi.
6Vedea verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural vad, 1 plural vedem, 2 plural vedeti; conj. prezent 3 singular si plural vada; ger. vazand; part. vazut
7A Vedea vad
1. tranzitiv 1) (obiecte, lucruri etcetera) A percepe prin vaz. - bine. ♢ - lumina zilei a se naste. - lumina tiparului a aparea de sub tipar. - lumina rampei a juca o piesa in fata publicului. 2) (persoane) A vizita sau a intalni. Nu l-am vazut de mult. ♢ Sa ne vedem sanatosi formula de salut la despar-tire. 3) (persoane, lucruri, obiecte etcetera) A cerceta cu privirea; a privi. - ce se petrece in jur. 4) A fi martor la un eveniment. - multe in viata. 5) A-si da seama; a pricepe. - ca e bolnav.
2. intranz.
A avea grija (de cineva sau de ceva). - de casa. /<lat. videre
8A se vedea se vede intranz. 1) A fi destula lumina. Aici se vede bine. 2) A se afla (pe neasteptate) intr-o anumita situatie. S-a vazut scapat de griji. /<lat. videre
9Vedea (-vad, vazut), verb –
1. A percepe cu ajutorul vazului. –
2. A observa, a privi, a recunoaste. –
3. A vizita, a trata, a frecventa. –
4. A experimenta, a cerceta. –
5. A tatona, a sonda. –
6. A consulta un medic pe pacientul sau. –
7. A fi judecata o cauza de catre judecator. –
8. A se informa, a ancheta. –
9. A trata, a proba. –
10. A medita, a reflecta, a-si reaminti. –
11. A considera, a aprecia, a estima. –
12. A ingriji. –
13. (Cu prep. de) A se ocupa de, a nu se interesa decit de. –
14. (Argou) A avea bani. –
15. (Refl.) A fi vizibil. –
16. (Refl.) A avea lumina, a fi ziua. –
17. (Refl.) A se manifesta, a-si face aparitia. –
18. (Refl.) A se afla, a se intilni. – Mr. ved, vidzui, vidzuta, videare; megl. ved, vizui, vizut; istr. vedu, vezut.
Limba Latina vĭdēre (Puscariu 1850; Rew 9391), conform vegl. vedar, limba italiana vedere, prov. vezer, franceza voir, cat. veer, sp., port. ver.
La pers.
I vad, se zice si vaz, prin analogie cu tu vezi, conform crede, cadea etcetera Expresia vazind si facind pare traducea limba neogreaca: βλέποντας ϰαì ϰάνοντας.
Derivat vaz, substantiv neutru (organul vederii); vaza, substantiv feminin (vedere; consideratie, reputatie); vazator, adjectiv (care vede); atotvazator, adjectiv (care vede tot, atribut al divinitatii); nevazut, adjectiv (invizibil); vedeala substantiv feminin (vedere; publicitate), cu sufix -eala, ca iveala ‹ ivi, socoteala ‹ socoti etcetera, poate cu influenta limba slava (veche) vidĕlo „lumina zilei” (Tiktin); vedera, verb reflexiv (Trans., a lumina); vedere, substantiv feminin (percepere a imaginilor cu ajutorul vazului; vizita; intrevedere; vizita unui holtei la casa fetei cu care vrea sa se insoare; peisaj, panorama; viziune, intentie, proiect; conceptie, idee); vederos, adjectiv (aratos; considerabil, important, distins); revedea, verb (a vedea din nou; a revizui), varianta rara revedui, din franceza revoir si varianta din limba germana revidieren; revizui, verb (a revedea, a cerceta din nou); revizor, substantiv masculin, din franceza reviseur; prevedea, verb (a transparea), probabil de la un limba latina popular pervĭdēre (Draganu, Dacor., V, 370); prevedea, verb, din franceza prevoir; prevazator, adjectiv (prudent, precaut; econom); neprevazator, adjectiv (imprudent); neprevazut, adjectiv (imprevizibil); stravedea, verb (a transparea; a vedea in zare); stravazator, adjectiv (transparent); intrevedea, verb (a se zari; reflexiv, a se intilni, a vea o intrevedere), din franceza entrevoir.

Cuvinte in Limba Romana care incep cu litera

Resurse