Ventuză
Definitie, sens si explicatie
1Ventuză, ventuze, substantiv feminin
1. Organ in forma de disc al unor animale (acvatice), care le permite sa se fixeze pe diferite corpuri.
2. Pahar special de sticla, cu marginea superioara putin rasfranta, care se aplica (prin crearea de vid in interior) pe pielea unui bolnav, pentru a provoca o mica congestie locala a sangelui (in scop curativ).
3. Aparat in forma de clopot, cu ajutorul caruia se scoate aerul care impiedica circulatia unui lichid intr-o conducta. – Din franceza Ventouse.
1. Organ in forma de disc al unor animale (acvatice), care le permite sa se fixeze pe diferite corpuri.
2. Pahar special de sticla, cu marginea superioara putin rasfranta, care se aplica (prin crearea de vid in interior) pe pielea unui bolnav, pentru a provoca o mica congestie locala a sangelui (in scop curativ).
3. Aparat in forma de clopot, cu ajutorul caruia se scoate aerul care impiedica circulatia unui lichid intr-o conducta. – Din franceza Ventouse.
2Ventuză substantiv (popular) pahar, (regional) zbanca, zbant. (E racit, i-a pus -e.)
3Ventuza substantiv feminin, g.-d. art. ventuzei; plural ventuze
4Ventuză -e f. 1) Vas mic de sticla, care se aplica pe corpul unui bolnav, dupa ce s-a rarefiat aerul din el prin incalzire, pentru a provoca o mica congestie locala cu efect curativ. 2) zool.
Organ al unor animale acvatice cu ajutorul caruia ele se pot lipi de corp (pentru a suge sangele). 3) Dispozitiv cu ajutorul caruia se poate extrage aerul care impiedica circulatia apei intr-o conducta. /<ngr. ventuza, franceza ventouse
Organ al unor animale acvatice cu ajutorul caruia ele se pot lipi de corp (pentru a suge sangele). 3) Dispozitiv cu ajutorul caruia se poate extrage aerul care impiedica circulatia apei intr-o conducta. /<ngr. ventuza, franceza ventouse
5Ventuză substantiv feminin
1. Organ al anumitor animale care le permite sa se fixeze pe diferite corpuri ca sa suga.
2. Paharel special de sticla care se aplica pe piele dupa ce s-a rarefiat aerul din el prin caldura pentru a provoca o mica congestie locala cu efect curativ.
3. Aparat in forma de clopot cu care se scoate aerul care impiedica circulatia apei intr-o conducta.
4. (Poligr.; la plural) Mici piese montate pe o bara, care prin depresiune absorb coala de hartie, iar prin presiune o depun la semnele masinii de imprimat. [< franceza ventouse].
1. Organ al anumitor animale care le permite sa se fixeze pe diferite corpuri ca sa suga.
2. Paharel special de sticla care se aplica pe piele dupa ce s-a rarefiat aerul din el prin caldura pentru a provoca o mica congestie locala cu efect curativ.
3. Aparat in forma de clopot cu care se scoate aerul care impiedica circulatia apei intr-o conducta.
4. (Poligr.; la plural) Mici piese montate pe o bara, care prin depresiune absorb coala de hartie, iar prin presiune o depun la semnele masinii de imprimat. [< franceza ventouse].
6Ventuză substantiv feminin
1. organ de fixare la unele animale parazite.
2. paharel special de sticla ce se aplica pe piele dupa ce s-a rarefiat aerul din el prin caldura pentru a provoca o mica congestie locala cu efect curativ.
3. aparat in forma de clopot cu care se scoate aerul ce impiedica circulatia apei intr-o conducta.
4. (poligr.; plural) mici piese montate pe o bara, care prin depresiune absorb coala de hartie, iar prin presiune o depun la semnele masinii de imprimat. (< franceza ventouse)
1. organ de fixare la unele animale parazite.
2. paharel special de sticla ce se aplica pe piele dupa ce s-a rarefiat aerul din el prin caldura pentru a provoca o mica congestie locala cu efect curativ.
3. aparat in forma de clopot cu care se scoate aerul ce impiedica circulatia apei intr-o conducta.
4. (poligr.; plural) mici piese montate pe o bara, care prin depresiune absorb coala de hartie, iar prin presiune o depun la semnele masinii de imprimat. (< franceza ventouse)
7Ventuza (-ze), substantiv feminin – Organ sau recipient care se fixeaza pe ceva. – Mr. vinduza.
Franceza ventouse; mr., din limba italiana ventosa, conform limba neogreaca: βεντοῦσα, venduza.
Franceza ventouse; mr., din limba italiana ventosa, conform limba neogreaca: βεντοῦσα, venduza.