Vizir
Definitie, sens si explicatie
1Vizir, viziri, substantiv masculin Nume dat ministrilor (sau inaltilor dregatori) din tarile musulmane. ♢ Mare-vizir = nume dat in Imperiul Otoman dregatorului care indeplinea functia de prim-sfetnic al sultanului. – Din limba turca: Vezir.
2Vizir substantiv armas, sici. (- la arsic, in jocul de arsice.)
3Vizir substantiv masculin, plural viziri
4Vizir -i m. cuvant invechit Demnitar in Imperiul Otoman si in alte tari musulmane. ♢ Mare - nume dat primului ministru in Imperiul Otoman. /<turc. vezir
5Vizir (-ri), substantiv masculin – Ministru, in tarile musulmane. – Varianta cuvant invechit vezir.
Mr., megl. vizir.
Limba Turca: vezir, din arab. wazir (seineanu, Ii, 378; Lokotsch 2160; Rew 9515a), conform limba neogreaca: βεζίρης, limba albaneza, bulgara, limba sarba:, pol. vezir, sp. alguacil. – Derivat viziri, verb (a exercita functia de vizir), cuvant invechit; vizirie, substantiv feminin (slujba de vizir); vizirlic (var. viziriat), substantiv neutru (slujba de vizir), din limba turca: vezirlik, varianta din franceza viziriat; viziresc, adjectiv (de vizir).
Mr., megl. vizir.
Limba Turca: vezir, din arab. wazir (seineanu, Ii, 378; Lokotsch 2160; Rew 9515a), conform limba neogreaca: βεζίρης, limba albaneza, bulgara, limba sarba:, pol. vezir, sp. alguacil. – Derivat viziri, verb (a exercita functia de vizir), cuvant invechit; vizirie, substantiv feminin (slujba de vizir); vizirlic (var. viziriat), substantiv neutru (slujba de vizir), din limba turca: vezirlik, varianta din franceza viziriat; viziresc, adjectiv (de vizir).