Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Viță

1 * Cuvantul cu diacritice: víță
Cuvantul fara diacritice: vita

Definitie: VIȚĂ, vițe, substantiv feminin I. (Adesea determinat prin „de vie”) Nume dat mai multor plante perene cu rădăcina puternică, cu tulpina lipsită de susținere proprie, din care ies mlădițe cu cârcei agățători, cu frunze mari, crestate adânc și cu fructele în formă de ciorchine, care se cultivă într-un număr mare de soiuri și de varietăți; vie (Vitis). ♢ Viță de Canada sau viță sălbatică = arbust agățător din familia vitaceelor, cu frunze verzi care se colorează toamna în roșu, cultivat ca plantă decorativă (Vitis hederacea). ♦ Fiecare dintre lăstarele lungi și flexibile ale viței (I); p. gener. curpen, vrej. ♦ Compus: viță-albă = plantă agățătoare din familia ranunculaceelor, cu flori albe mirositoare (Clematis vitalba). II. 1. (Popular) Șuviță de păr. ♦ Fiecare dintre firele, șuvițele etcetera din care se confecționează, prin împletire sau răsucire, un obiect. ♦ (Mar.) Parâmă de sârmă. 2. Figurativ Descendent, urmaș, vlăstar; prin extensiune neam; soi, fel. ♢ Locutiune adjectiv De viță = a) de calitate superioară; b) de obârșie boierească. – Limba Latina vitea (= vitis).

2 * Cuvantul cu diacritice: víță
Cuvantul fara diacritice: vita

Definitie: VIȚĂ substantiv 1. (BOTANICA; Vitis) vie. (Frunză de -; plantează -.) 2. (BOTANICA) viță de vie (Vitis vinifera, riparia etcetera) = (regional) acrid, loază, poamă. 3. (BOTANICA) viță sălbatică (Vitis hederacea) = (rar) viță de Canada, (popular) viță puturoasă, (regional) aguridar. 4. (BOT.) coardă. (Butucul de vie are mai multe -.) 5. verifica cuvantul: neam. 6. verifica cuvantul: familie. 7. verifica cuvantul: urmaș.

3 * Cuvantul cu diacritice: víță
Cuvantul fara diacritice: vita

Definitie: VIȚĂ substantiv verifica cuvantul: șuviță.

4 * Cuvantul cu diacritice: víță
Cuvantul fara diacritice: vita

Definitie: viță substantiv feminin, g.-d. art. viței; plural vițe

5 * Cuvantul cu diacritice: víță -e
Cuvantul fara diacritice: vita

Definitie: VIȚĂ -e f. 1): - de vie arbust cu tulpină noduroasă și rădăcini puternice, cu frunze mari, crestate adânc, și cu fructe dispuse în ciorchini. 2) Șuviță de păr sau din alt material, din care se confecționează prin răsucire sau împletire anumite obiecte. 3) ramificație a rădăcinii plantelor. 4) figurat: Persoană care descinde dintr-un neam sau dintr-o familie oarecare; urmaș. 5) figurat: Succesiune de generații care provin dintr-un strămoș comun; neam; seminție; familie. [G.-D. viței] limba latina vitis

6 * Cuvantul cu diacritice: víță -țe
Cuvantul fara diacritice: vita

Definitie: viță (-țe), substantiv feminin – 1. Vie (Vitis vinifera). – 2. Lăstar, mlădiță de vie. – 3. Urmaș, descendent. – 4. Fiecare dintre ramificațiile care împletesc o funie sau o codiță. – 5. Șuviță de păr. – Megl. viță. Limba Latina vῑtĕa (Densusianu, Rom., XXXIII, 288; Pușcariu 1911; Tiktin; REW 9388), conform limba italiana dial. vittsa, franceza vis. Derivat din limba rusa vica (Weigand, BA, III, 109) este total improbabilă, deoarece cultivarea viței de vie nu este proprie țărilor limba slava (veche) Pentru trecerea semantică de la ideea de „lăstar” la cea de „smoc”, conform sp. guedeja ‹ limba latina viticula. – Derivat vițion, substantiv neutru (smoc); vițos, adjectiv (mițos). Din rom. provin limba neogreaca: βίτσα (Meyer, Neugr. St., II, 18; Hoeg 132), bulgara, limba sarba:, limba rusa vica (Capidan, Raporturile, 220).