Vrednicie
Definitie, sens si explicatie
1Vrednicie, vrednicii, substantiv feminin
1. Calitatea de a fi vrednic; harnicie, indemanare; capacitate, pricepere.
2. Fapta de merit, actiune demna de rasplata. ♦ Vitejie.
3. Cinste. ♦ (Înv. si arh.) Demnitate. – Vrednic + sufix -ie.
1. Calitatea de a fi vrednic; harnicie, indemanare; capacitate, pricepere.
2. Fapta de merit, actiune demna de rasplata. ♦ Vitejie.
3. Cinste. ♦ (Înv. si arh.) Demnitate. – Vrednic + sufix -ie.
2Vrednicie antonim: nevrednicie
3Vrednicie substantiv
1. verifica cuvantul: harnicie.
2. verifica cuvantul: capacitate.
1. verifica cuvantul: harnicie.
2. verifica cuvantul: capacitate.
4Vrednicie substantiv verifica cuvantul: demnitate, merit, pozitie, rang, treapta, valoare.
5Vrednicie substantiv feminin, art. vrednicia, g.-d. art. vredniciei; plural vrednicii, art. vredniciile
6Vrednicie -i f. 1) Caracter vrednic; pricepere si indemanare la lucru. 2) Stare de om vrednic. 3) inv.
Treapta intr-o ierahie; rang. [G.-d. Vredniciei] /vrednic + sufix -ie
Treapta intr-o ierahie; rang. [G.-d. Vredniciei] /vrednic + sufix -ie