Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Vânt

1 * Cuvantul cu diacritice: vânt
Cuvantul fara diacritice: vant

Definitie: VÂNT, vânturi, substantiv neutru 1. Deplasare pe orizontală a unei mase de aer provocată de diferența de presiune existentă între două regiuni ale atmosferei. ♢ Vânt rău = întâmplare nenorocită care lovește pe cineva. ♢ Loc adverb Ca vântul = foarte repede. ♢ Expresie Ce vânt te aduce? se spune cuiva care a venit pe neașteptate. A se așterne vântului = a alerga foarte repede. A se duce pe aripi de vânt = a se duce foarte repede. Bate vântul, se spune când un loc, de obicei populat, este (temporar) pustiu. A-i bate (sau a-i sufla cuiva) vântul în buzunare = a nu avea nici un ban, a fi foarte sărac. A arunca banii în vânt = a cheltui fără socoteală. Din (sau de la) cele patru vânturi = din toate părțile, de pretutindeni. A vedea dincotro bate vântul = a-și da seama de o situație, înainte ca lucrurile să se precizeze cu claritate. A-l bate vântul (pe cineva) = a fi extrem de slab sau de slăbit. (Rar) A se duce pe vânturi = a se risipi, a se prăpădi. 2. Aer, văzduh. ♢ Locutiune adverb În vânt = a) în gol; b) în sus; c) figurat fără folos, zadarnic. 3. Curent de aer creat pe cale artificială (cu un dispozitiv, cu evantaiul etcetera). 4. (În expresie) A face vânt = a) a împinge, a arunca, a azvârli; prin extensiune a da afară (dintr-o slujbă); b) (familiar) a scăpa de cineva. A-și face (sau, rar, a-și da) vânt = a-și lua avânt, a porni cu viteză, cu avânt. A lua vânt = (despre cai) a porni, cu viteză mare (scăpând de sub controlul conducătorului). 5. (Astron.; în sintagma) Vânt solar = flux de protoni și neutroni emiși continuu de Soare. – Limba Latina ventus.

2 * Cuvantul cu diacritice: vânt
Cuvantul fara diacritice: vant

Definitie: VÂNT substantiv (FIZIOL.) gaz, pârț, (popular) bășină, fâsâială, (prin Bucovina și Maram.) târtâită, (familiar) pam.

3 * Cuvantul cu diacritice: vânt
Cuvantul fara diacritice: vant

Definitie: vânt substantiv neutru, plural vânturi

4 * Cuvantul cu diacritice: vânt -uri
Cuvantul fara diacritice: vant

Definitie: VÂNT -uri n. 1) Mișcare naturală a maselor de aer, provocată de diferența de temperatură și presiune atmosferică dintre două regiuni ale globului. - uscat. - cald. - de miazăzi. ♢ A se duce (a porni, a fugi) ca -ul a merge (a porni, a fugi) foarte repede. Vorbă-n - vorbă fără rost. A-i bate (sau a-i sufla cuiva) -ul în buzunare (sau prin pungă) a nu avea nici o para chioară; a fi lipsit de mijloace. A arunca banii în - a cheltui bani fără rost, pe nimicuri. A se duce pe -(uri) a se risipi; a se împrăștia; a se pierde; a dispărea. A vedea dincotro bate -ul a se adapta unei situații, fără a ține seama de principii. A se da în - după cineva (sau ceva) a dori mult pe cineva (sau ceva). A-și face (sau a face cuiva) - a) a crea un curent de aer pe cale artificială (cu ventilatorul, evantaiul etcetera); b) a îmbrânci, a da afară pe cineva; c) a accelera o acțiune. A-și lua - a o porni cu viteză. 2) Înveliș gazos care înconjoară Pământul; atmosferă; aer. ♢ În - a) în gol; b) în zadar, fără nici un rost; c) în sus. limba latina ventus