Vîlvă -ve
Definitie, sens si explicatie
1Vilva (-ve), substantiv feminin –
1. Vrajitor, vraci. –
2. (Trans.) Duh, stafie. –
3. Fast, alai, pompa. –
4. Glorie, triumf. –
5. Renume, faima, celebritate. –
6. Zgomot, zarva, harmalaie. –
7. Punct culminant, culme. – Varianta cuvant invechit vilfa.
Sl. vlŭchva „vrajitor” (Miklosich, Slaw.
Elem., 17; Cihac, Ii, 446), conform bulgara valhva.
De origine expresiva, in limba slava (veche), de la vlŭsnati „a biigui”, a fost considerat drept expresiv in rom. si confundat cu radacinile expresive filf-, bilb-, pilp- (Tiktin; Iordan, Bf, Ii, 187), ceea ce explica ultimele sale sensuri si cele ale majoritatii der.
Derivat vilhovnic, substantiv masculin (vraci), cuvant invechit din limba slava (veche) vlŭhovĭnikŭ; vilhovnicie, substantiv feminin (magie); vilvii, verb (a palpita, a se agita), se zice mai ales despre flacari, conform pilpii, filfii; vilvoare (var. vulvoare, vilv(at)aie, vilvaraie), substantiv feminin (palalaie); vilvoi (var. vulvoi), adjectiv (aspru, ciufulit); vilvoia, verb (a se face parul maciuca, a se ciufuli); vilvora (var. vilvara), verb (a arunca flacari, a arde cu flacara tremuratoare); vilvota, substantiv feminin (flacaraie); invilvata (var. invilvora), verb (a arde cu flacara).
Legatura acestor cuvinte cu un limba latina volvor (Candrea-dens., 787) este putin probabila.
1. Vrajitor, vraci. –
2. (Trans.) Duh, stafie. –
3. Fast, alai, pompa. –
4. Glorie, triumf. –
5. Renume, faima, celebritate. –
6. Zgomot, zarva, harmalaie. –
7. Punct culminant, culme. – Varianta cuvant invechit vilfa.
Sl. vlŭchva „vrajitor” (Miklosich, Slaw.
Elem., 17; Cihac, Ii, 446), conform bulgara valhva.
De origine expresiva, in limba slava (veche), de la vlŭsnati „a biigui”, a fost considerat drept expresiv in rom. si confundat cu radacinile expresive filf-, bilb-, pilp- (Tiktin; Iordan, Bf, Ii, 187), ceea ce explica ultimele sale sensuri si cele ale majoritatii der.
Derivat vilhovnic, substantiv masculin (vraci), cuvant invechit din limba slava (veche) vlŭhovĭnikŭ; vilhovnicie, substantiv feminin (magie); vilvii, verb (a palpita, a se agita), se zice mai ales despre flacari, conform pilpii, filfii; vilvoare (var. vulvoare, vilv(at)aie, vilvaraie), substantiv feminin (palalaie); vilvoi (var. vulvoi), adjectiv (aspru, ciufulit); vilvoia, verb (a se face parul maciuca, a se ciufuli); vilvora (var. vilvara), verb (a arunca flacari, a arde cu flacara tremuratoare); vilvota, substantiv feminin (flacaraie); invilvata (var. invilvora), verb (a arde cu flacara).
Legatura acestor cuvinte cu un limba latina volvor (Candrea-dens., 787) este putin probabila.