Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Văr vară

1 * Cuvantul cu diacritice: văr váră
Cuvantul fara diacritice: var

Definitie: VĂR, VARĂ, veri, vere, substantiv masculin și feminin: 1. Grad de rudenie între copiii sau descendenții persoanelor care sunt frați sau surori; persoană care se află cu alta într-o asemenea relație de rudenie, considerată în raport cu aceasta. 2. (La voc. m.) Termen familiar de adresare către un prieten, un cunoscut. – Limba Latina [consobrinus] verus, [consobrina] vera.

2 * Cuvantul cu diacritice: văr
Cuvantul fara diacritice: var

Definitie: VĂR substantiv verișor, (popular și familiar) veric, verișcan, (Maram.) verincel. (Sunt veri primari.)

3 * Cuvantul cu diacritice: văr
Cuvantul fara diacritice: var

Definitie: văr substantiv masculin, voc. vere; plural veri

4 * Cuvantul cu diacritice: văr veri
Cuvantul fara diacritice: var

Definitie: VĂR veri m. Persoană de sex masculin considerată în raport cu fiica sau fiul unchiului ori a mătușii. limba latina verus, -a

5 * Cuvantul cu diacritice: văr véri
Cuvantul fara diacritice: var

Definitie: văr (veri), substantiv masculin – Grad de rudenie între copiii persoanelor care sînt frați și surori. – Mr., megl. ver, istr. veru „adevărat”. Limba Latina (consobrinus) vērus (Cipariu, Gram., 27, 11; Pușcariu 1856; REW 9262), conform limba italiana, verifica cuvantul: sp., port. vero, prov., cat. ver, verifica cuvantul: franceza voir. Pentru evoluția semantică, conform sp. primo. Uz general (ALR, I, 173). Sensul etimologic s-a păstrat în istr. și poate și în vare, conjunctie: (atunci, căci), care pare să reprezinte limba latina vere, formă azi cuvant invechit și complet înlocuită de oare. – Derivat vară, substantiv feminin (corespondentul feminin al lui văr); verișor, substantiv masculin (văr); verișoară, substantiv feminin (vară); vărui, verb (a se numi văr), formație glumeață, folosită rar, de ex. de Alecsandri; verie, substantiv feminin (calitatea de văr). După REW 9180, vare provin din limba latina velle, soluție improbabilă.