Definitie Zi - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: ZI, zile, substantiv feminin
1. Interval de timp cuprins intre rasaritul si apusul Soarelui; timpul cat Soarele ramane deasupra orizontului; prin extensiune lumina solara; interval de timp de 24 de ore, corespunzator unei rotatii a Pamantului in jurul axei sale; (Astron.) interval de timp intre doua culminatii succesive ale unui astru. ♢ (Determinand notiunile „an”, „luna”, pentru a le sublinia durata, lungimea) Trei luni de zile. ♢ Locutiune adjectiv De toate zilele sau (rar) de toata ziua = de fiecare zi; prin extensiune obisnuit, comun.
De zi cu zi = zilnic. ♢ Locutiune adverb La zi = A) in fiecare zi, zilnic; B) la ziua, la data ceruta; fara intarziere.
Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = A) zilnic; prin extensiune necontenit, perpetuu; B) din ce in ce; progresiv, treptat.
Din zi in zi = A) de azi pe maine; fara termen precis, la infinit.
Amana plecarea din zi in zi; B) pe fiecare zi; prin extensiune din ce in ce.
De la o zi la alta = zilnic; prin extensiune repede, vazand cu ochii.
În toate zilele = in fiecare zi, oricand. (Regional) Pe toata ziua = in fiecare zi; zilnic.
De (sau despre, catre) ziua = putin inainte de a se lumina; spre dimineata.
Pana in (sau la) ziua sau de cu ziua = pana a nu se lumina; foarte devreme; dis-de-dimineata.
Cu ziua-n cap = foarte devreme.
La ziua = in zori.
Peste zi = in cursul zilei, ziua.
Zi si noapte sau (adverbial) ziua si noaptea = tot timpul, fara incetare; fara odihna.
Nici zi, nici noapte sau (adverbial) nici ziua, nici noaptea = niciodata.
Toata ziua sau ziua toata = de dimineata pana seara; prin extensiune mereu, continuu. ♢ Expresie A se face ziua alba = a se lumina complet, a fi plina zi.
A face noaptea zi si ziua noapte sau a face din noapte zi = a lucra sau a petrece noaptea si a dormi ziua; prin extensiune a duce o viata dezordonata.
Buna ziua, formula de salut, la intalnire sau la despartire, in timpul zilei.
A da (sau a dori, a pofti cuiva) buna ziua (sau ziua buna) = a saluta pe cineva. (Popular) A-si lua ziua buna = a-si lua ramas bun.
Ca lumina zilei sau ca ziua = (pe langa adjective ca „limpede”, „clar”) foarte clar, foarte limpede.
Într-o (buna) zi sau intr-una din zile = odata, candva.
Cat toate zilele (de mare) = foarte mare.
A avea (sau a duce) zi buna (sau, rar, alba) cu cineva = a trai in bune relatii cu cineva.
A da zi dupa zi = a lasa de azi pe maine; a amana.
La zile mari = la ocazii deosebite; prin extensiune rar de tot, in mod exceptional. ♢ (Compus) Zi-lumina = perioada a zilei (1) cuprinsa intre rasaritul si apusul Soarelui.
Zi-munca = unitate de masura conventionala care serveste drept etalon pentru stabilirea salariului. ♦ (Adverbial, in formele ziua, zilele, zile) in timpul zilei, in fiecare zi.
Ziua umbla, noaptea se odihnea. ♢ (În sintagme si loc., ca unitate de masura sau de calcul) Zi de munca = durata timpului in cursul caruia lucratorul presteaza zilnic munca.
Cu ziua = cu plata socotita dupa zilele muncite; fara angajament permanent.
Zi de cale (sau de drum) = distanta care se poate strabate intr-o zi cu piciorul. ♦ (Articulat; urmat de o determinare in genitiv sau introdusa prin prep. „de”) Data, momentul in care s-a intamplat sau urmeaza sa se intample ceva; termen soroc. ♢ Ziua de astazi = perioada de timp, epoca in care traim, prezentul.
Ziua de maine = viitorul.
Ziua de ieri = trecutul. (În unele credinte religioase) Ziua de apoi = momentul in care viii si mortii vor fi chemati la judecata lui Dumnezeu. ♢ (Ca termen calendaristic) Ziua de 1 Mai. (Popular) Zi-ntai = prima zi a fiecarei luni. ♢ (În titulatura sarbatorilor sau a anumitor date fixe) Ziua femeii. ♢ Zi aniversara sau ziua nasterii (sau de nastere) = aniversare (a zilei de nastere a cuiva).
Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva.
2. (La plural) Viata, existenta, trai. ♢ Expresie A avea zile = a mai avea de trait, a-i fi dat sa (mai) traiasca.
Cate zile voi (sau vei, va etcetera) avea = cat voi (sau vei, va etcetera) trai, tot timpul vietii.
Abia isi tine zilele, se spune despre cineva care traieste prost, greu, foarte modest. (Popular) Cu zilele in mana = A) intr-o primejdie de moarte, la un pas de moarte; B) infricosat, inspaimantat.
A ridica (sau a rapune, a curma, a lua) cuiva zilele = a omori pe cineva.
A i se ispravi cuiva zilele = a muri.
A-si uri zilele sau a i se uri cuiva cu zilele = a se satura de viata, a nu mai voi sa traiasca.
Vai de zilele mele (sau tale etcetera) = vai de capul meu (sau al tau etcetera), vai de mine (sau de tine etcetera).
De (sau in) zilele mele (sau ale tale etcetera) = in timpul vietii mele (sau tale etcetera).
3. (La plural; cu determinari care precizeaza o perioada de timp) Vreme, epoca.
Zilele tineretii. ♢ Expresie Mic de zile = tanar.
Vechi (sau inaintat) in (sau de) zile = inaintat in varsta, batran. (Rar) Vesnic de zile = nemuritor. (A fi) invechit in zile rele = (a fi) inrait. [Varianta: Ziua substantiv feminin] – Limba Latina Dies.

Varianta definitie 2: Zi antonim: noapte

Varianta definitie 3: ZI substantiv
1. data, termen, timp, vreme. (În -ua hotarata ...)
2. zi aniversara = aniversare, ziua nasterii; ziua nasterii = aniversare, zi aniversara.
3. (art.) onomastica. (Cand isi serbeaza -ua?)
4. zi festiva = sarbatoare, (invechit si popular) praznic, (invechit) sarbatorie. (Azi e -, nu se lucreaza.)
5. (Termen Bisericesc) Ziua crucii = inaltarea Sfintei Cruci.
6. timp, vreme. (A venit si -ua lui.)
7. (la plural) existenta, trai, viata. (-lele lui se scurgeau in liniste.)

Varianta definitie 4: Zi substantiv feminin (in expresie si ziua), art. ziua, g.-d. art. zilei; plural zile

Varianta definitie 5: ZI zile f. 1) Interval de timp dintre rasaritul si apusul soarelui. ♢ La - la ziua fixata. Pe -, peste - in cursul zilei. - de -, - cu - a) in fiecare zi; b) necontenit; mereu; c) din ce in ce; treptat. Din - in - a) de azi pe maine; b) din ce in ce. De la o - la alta a) zilnic; b) in scurt timp; repede. De cu - inca din timpul zilei. Despre (sau Catre) ziua putin inainte de a se lumina. În faptul (sau Zorii) zilei, in zori de - dis-de-dimineata. În toiul zilei, in plina - in amiaza zilei. De toate zilele, de toata ziua a) de fiecare zi; b) obisnuit. - si noapte in permanenta; necontenit. Cat toate zilele foarte mare. Cale de o - distanta care poate fi parcursa pe jos in timp de o zi. Cu ziua cu plata pentru fiecare zi muncita. - libera zi cand cineva se odihneste drept recompensa pentru o munca prestata suplimentar. A se crapa (sau A se miji) de ziua, a se face ziua a se lumina. A se face (sau A fi) ziua alba a se lumina complet. Clar ca buna ziua, limpede ca lumina zilei foarte clar. A face din noapte -, a schimba ziua cu noaptea a lucra noaptea si a dormi ziua. Buna ziua formula de salut folosita de la sfarsitul diminetii pana la inceputul serii. A da buna ziua a saluta pe cineva. A-si lua ziua buna a) a se desparti de cineva sau de ceva; b) a saluta la despartire de cei ramasi. 2) Perioada corespunzatoare unei rotatii a Pamantului in jurul axei sale; intervalul de timp egal cu 24 de ore. ♢ - solara interval de timp dintre doua treceri consecutive ale Soarelui la meridian. - munca a) numar de ore de munca in timp de 24 de ore; b) unitate de masura a muncii prestata de membrii unei colectivitati. Zile numarate timp putin. 3) Data in care a avut loc sau urmeaza sa aiba loc ceva. Ziua de nastere.
Ziua victoriei. ♢ La zile mari a) in zile de sarbatoare; la ocazii deosebite; b) foarte rar. 4) la plural Existenta a unei fiinte; viata; trai. ♢ A avea zile a mai avea de trait. A avea zile bune cu cineva a se impaca cu cineva; a trai bine cu cineva. A fi cu zilele in mana (sau in maini) a se afla intr-o mare primejdie; a fi aproape de moarte. A ramane (sau A scapa) cu zile a ramane in viata. A lasa pe cineva cu zile a cruta cuiva viata. A curma (sau A lua) cuiva zilele a omori pe cineva. A muri cu zile a muri in urma unei boli ce putea fi tratata sau in imprejurari neprevazute. A-i manca cuiva zilele, a face cuiva zile fripte (sau Negre, amare) a chinui tare pe cineva. 5) mai ales la plural Interval de timp caracterizat prin anumite evenimente; perioada. ♢ În ziua (sau Zilele) de azi in vremea in care traim; in prezent. Din zilele noastre din vremea in care traim. Ziua de ieri trecutul. Ziua de maine viitorul. [Art. Ziua; G.-D. Zilei] /<lat. dies

Varianta definitie 6: Zi (zile), substantiv feminin –
1. Interval de timp intre rasaritul si apusul Soarelui.; 24 de ore. –
2. Data. –
3. Termen, soroc. –
4. Sarbatoare de aniversare sau onomastica. –
6. (Pl.) Timp, epoca. –
7. (Pl.) Viata. –
8. (Adv.) Ziua, in timpul cit este zi (1), in fiecare zi. – Mr. dzi, dzua, megl. zua, istr. zi.
Limba Latina dĭes (Puscariu 1940; REW 2632), conform vegl. dai, limba italiana, prov., verifica cuvantul: franceza di, verifica cuvantul: limba italiana, cat., sp., port. dia.
Forma art. ziua (ca stea › steaua) a dus la formarea unui dublet ziua, care se foloseste paralel, mai ales in anumite expresii, precum: se face ziua, de cu ziua, pina’n ziua, spre ziua.
Derivat zili (var. inzili), verb (a da viata lunga; Olt., a minca prost, a-si duce zilele); ziler, substantiv masculin (Trans., muncitor platit cu ziua); zilnic, adjectiv (cotidian); ziuar, substantiv masculin (Banat, ziler); deunazi, adverb (intr-o alta zi, zilele trecute); preziua, substantiv feminin (ajun).
Conform: astazi, azi.
Derivat neol. ziar, substantiv neutru (jurnal), dupa limba latina diarium; ziarism, substantiv neutru (jurnalism); ziarist, substantiv masculin (gazetar); ziaristica, substantiv feminin (gazetarie).