împerechea
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽmperechea, imperechez, verb I.
1. Tranzitiv si reflexiv A (se) uni pentru a forma o pereche; a (se) asocia.
2. Tranzitiv A potrivi perechile de animale in vederea montei. ♦ Reflexiv recipr.
A savarsi actul sexual; a se impreuna. [Varianta: (regional) Imparechea verb I] – ÃŽn + pereche.
1. Tranzitiv si reflexiv A (se) uni pentru a forma o pereche; a (se) asocia.
2. Tranzitiv A potrivi perechile de animale in vederea montei. ♦ Reflexiv recipr.
A savarsi actul sexual; a se impreuna. [Varianta: (regional) Imparechea verb I] – ÃŽn + pereche.
2A (se) imperechea antonim: a (se) desperechea
3ÃŽmperechea verb verifica cuvantul: dusmani, uri, vrajmasi.
4ÃŽmperechea verb (Biol.) a (se) goni, a (se) impreuna, a (se) incrucisa, (popular) a (se) cateli, a (se) insoti, (regional) a (se) pui. (Animalele se -.)
5Imperechea verb, indicativ prezent 1 singular imperechez, 3 singular si plural imperecheaza, 1 plural imperechem; conjunctie: prezent 3 singular si plural imperecheze; ger. imperechind
6A se ÃŽmperechea ma -ez intranzitiv 1) (despre fiinte sau obiecte) A uni pentru a forma o pereche; a constitui o pereche. 2) (despre fiinte de sex opus) A realiza actul sexual (in vederea reproducerii); a se impreuna. /in + perechea
7A ÃŽmperechea -ez tranzitiv 1) (fiinte sau obiecte) A face sa se imperecheze. 2) (animale de sex opus) A uni pentru reproducere; a se impreuna. /in + perechea