împușca
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽmpusca, impusc, verb I.
1. Tranzitiv si reflexiv A (se) omori sau a (se) rani cu proiectilul tras de o arma de foc. ♢ Expresie (Tranzitiv; familiar) A impusca francul = a fi in mare lipsa de bani; a trai din expediente.
2. Intranzitiv A face sa iasa prin explozie proiectilul unei arme de foc; figurat a produce pocnete (ca cele) de pusca. ♢ Compus: impusca-n-luna substantiv masculin invar. = om indraznet, dar nesocotit. ♦ A face sa explodeze o incarcatura exploziva.
3. Intranzitiv (pers. 3) (Despre vopsele, tencuieli si despre peretii pe care sunt aplicate) A se degrada (la suprafata) prin umflare, cojire etcetera; a se coscovi, a se scoroji, a se coji.
4. Tranzitiv A introduce, cu un aparat special, cuie intr-o suprafata betonata. – ÃŽn + pusca.
1. Tranzitiv si reflexiv A (se) omori sau a (se) rani cu proiectilul tras de o arma de foc. ♢ Expresie (Tranzitiv; familiar) A impusca francul = a fi in mare lipsa de bani; a trai din expediente.
2. Intranzitiv A face sa iasa prin explozie proiectilul unei arme de foc; figurat a produce pocnete (ca cele) de pusca. ♢ Compus: impusca-n-luna substantiv masculin invar. = om indraznet, dar nesocotit. ♦ A face sa explodeze o incarcatura exploziva.
3. Intranzitiv (pers. 3) (Despre vopsele, tencuieli si despre peretii pe care sunt aplicate) A se degrada (la suprafata) prin umflare, cojire etcetera; a se coscovi, a se scoroji, a se coji.
4. Tranzitiv A introduce, cu un aparat special, cuie intr-o suprafata betonata. – ÃŽn + pusca.
2ÃŽmpusca verb (invechit si popular) a pusca, (invechit si reg.) a puscari.
3Impusca verb, indicativ prezent 1 singular impusc, 2 singular impusti, 3 singular si plural impusca; conjunctie: prezent 3 singular si plural impuste
4A se ÃŽmpusca ma impusc intranzitiv A face (concomitent) schimb de impuscaturi (cu cineva). /in + pusca
5A ÃŽmpusca2 impusc tranzitiv (cuie) A introduce, cu un aparat special, intr-o suprafata betonata. /in + pusca
6A ÃŽmpusca1 impusc
1. tranz.
A ucide sau a rani cu o arma de foc.
2. intranzitiv 1) A descarca o arma de foc; a trage cu pusca. 2) (despre arme de foc) A produce o detunatura. 3) figurat A produce pocnete asemanatoare cu cele de pusca. /in + pusca
1. tranz.
A ucide sau a rani cu o arma de foc.
2. intranzitiv 1) A descarca o arma de foc; a trage cu pusca. 2) (despre arme de foc) A produce o detunatura. 3) figurat A produce pocnete asemanatoare cu cele de pusca. /in + pusca