încheietură
Definitie, sens si explicatie
1Încheietură, incheieturi, substantiv feminin
1. ÃŽmbinare (mobila) a capetelor oaselor; articulatie. ♦ Parte a corpului situata in dreptul unei articulatii.
2. Loc unde se imbina doua sau mai multe obiecte sau partile unui obiect, ale unei constructii etcetera – ÃŽncheiat + sufix -ura.
1. ÃŽmbinare (mobila) a capetelor oaselor; articulatie. ♦ Parte a corpului situata in dreptul unei articulatii.
2. Loc unde se imbina doua sau mai multe obiecte sau partile unui obiect, ale unei constructii etcetera – ÃŽncheiat + sufix -ura.
2Încheietură substantiv verifica cuvantul: articulatie.
3Încheietură substantiv verifica cuvantul: chinga.
4Incheietura substantiv feminin, g.-d. art. incheieturii; plural incheieturi
5ÃŽncheietură -i f. 1) Legatura mobila intre doua oase si locul acestei legaturi; articulatie. -a mainii. ♢ A-i slabi cuiva -ile a se ramoli. 2) ÃŽmbinare a doua elemente si locul unde se imbina ele. /a incheia + suf. -ura