încopcia
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽncopcia, incopciez, verb I. Tranzitiv
1. (Rar) A inchide o copca; a incheia o haina in copci.
2. A imbina doua piese de tabla, introducand limbile uneia in golurile corespunzatoare ale celeilalte, dupa care limbile astfel montate se rasucesc. [Pronuntat: -ci-a] – ÃŽn + copca.
1. (Rar) A inchide o copca; a incheia o haina in copci.
2. A imbina doua piese de tabla, introducand limbile uneia in golurile corespunzatoare ale celeilalte, dupa care limbile astfel montate se rasucesc. [Pronuntat: -ci-a] – ÃŽn + copca.
2Incopcia verb (silabe -ci-a), indicativ prezent 1 singular incopciez, 3 singular si plural incopciaza, 1 plural incopciem (silabe -ci-em); conjunctie: prezent 3 singular si plural incopcieze; ger. incopciind (silabe -ci-ind)
3A ÃŽncopcia -ez tranzitiv 1) (obiecte de imbracaminte) A prinde in copci. 2) (piese de tabla) A impreuna introducand limbile uneia in golurile corespunzatoare ale celeilalte si indoindu-le. /in + copca
4Incopcia, incopciez, verb I (popular)
1. a pune copca, a prinde in copci, a incheia cu copci.
2. (figurativ) a uni, a casatori (pe cineva cu altcineva).
3. (fig.; despre maini) a-si incrucisa.
1. a pune copca, a prinde in copci, a incheia cu copci.
2. (figurativ) a uni, a casatori (pe cineva cu altcineva).
3. (fig.; despre maini) a-si incrucisa.