îndătina
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽndătina, indatinez, verb I. Reflexiv (Rar) A se obisnui (cu) ceva. ♦ Tranzitiv A avea obiceiul sa..., a obisnui. [Varianta: Indatina verb I] – ÃŽn + datina.
2Îndătina verb verifica cuvantul: obisnui.
3Indatina verb, indicativ prezent 1 singular indatinez, 3 singular si plural indatineaza
4A se Îndătina pers. 3 Se -eaza intranzitiv A deveni datina. /in + datina
5A Îndătina -ez tranzitiv 1) A face sa se indatineze. 2) rar (urmat de o propozitie completiva) A practica drept obicei; a obisnui. /in + datina