înmatriculare
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽnmatriculare, inmatriculari, substantiv feminin Actiunea de a (se) inmatricula; inscriere intr-o matricola. – Verifica cuvantul: Inmatricula.
2ÃŽnmatriculare substantiv inregistrare, inscriere, (rar) inscriptie, (invechit) matriculare, matriculatie. (- unui vehicul.)
3Inmatriculare substantiv feminin (silabe -tri-), g.-d. art. inmatricularii; plural inmatriculari
4ÃŽnmatriculare substantiv feminin Actiunea de a inmatricula si rezultatul ei; inscriere in matricula. [< Inmatricula].