înmulțire
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽnmulÈ›ire, inmultiri, substantiv feminin Actiunea de a (se) inmulti si rezultatul ei. ♦ Operatie aritmetica fundamentala care consta din marirea unui numar (deinmultit) de atatea ori cat alt numar (inmultitorul), pentru obtinerea unui rezultat numit produs; multiplicare. ♢ Tabla inmultirii = tablou care contine produsele inmultirii intre ele a primelor zece numere. – Verifica cuvantul: Inmulti.
2ÃŽnmultire antonim: impartire, imputinare
3Înmulțire substantiv
1. (Matematica) multiplicare, (invechit) multi-plicatie. (Operatia de -.)
2. marire. (- unei sume de zece ori.)
3. crestere, marire, sporire. (- numarului de participanti la ...)
4. (Biol.) prasire, prasit, procreare, reproducere, repro-ductie, (invechit si reg.) plodire. (- animalelor domestice.)
1. (Matematica) multiplicare, (invechit) multi-plicatie. (Operatia de -.)
2. marire. (- unei sume de zece ori.)
3. crestere, marire, sporire. (- numarului de participanti la ...)
4. (Biol.) prasire, prasit, procreare, reproducere, repro-ductie, (invechit si reg.) plodire. (- animalelor domestice.)
4Inmultire substantiv feminin, g.-d. art. inmultirii; plural inmultiri
5ÃŽnmulÈ›ire -i f. 1) v. a ÃŽnmulÈ›i si a se ÃŽnmulÈ›i. 2) (in opozitie cu Impartire) Operatie aritmetica prin care un numar (deinmultitul) este marit de atatea ori cate unitati are alt numar (inmultitorul). ♢ Tabla -ii tabla in care sunt inscrise operatiile de inmultire intre ele a numerelor de la 1 pana la
10. /v. a inmulti
10. /v. a inmulti