înzestra
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽnzestra, inzestrez, verb I. Tranzitiv
1. A da zestre unei fete (cand se marita). ♦ A acorda cuiva un bun, o sursa de venituri etcetera
2. A prevedea cu cele necesare o intreprindere, o institutie etcetera; a dota.
3. Figurativ A dota pe cineva cu calitati morale, fizice etcetera – ÃŽn + zestre.
1. A da zestre unei fete (cand se marita). ♦ A acorda cuiva un bun, o sursa de venituri etcetera
2. A prevedea cu cele necesare o intreprindere, o institutie etcetera; a dota.
3. Figurativ A dota pe cineva cu calitati morale, fizice etcetera – ÃŽn + zestre.
2ÃŽnzestra verb
1. verifica cuvantul: dota.
2. a dota, (invechit si popular) a darui. (A - o fata de maritat.)
3. a dota, (figurativ) a impodobi. (Natura l-a - cu insusiri alese.)
1. verifica cuvantul: dota.
2. a dota, (invechit si popular) a darui. (A - o fata de maritat.)
3. a dota, (figurativ) a impodobi. (Natura l-a - cu insusiri alese.)
3Inzestra verb, indicativ prezent 1 singular inzestrez, 3 singular si plural inzestreaza; conjunctie: prezent 3 singular si plural inzestreze
4A ÃŽnzestra -ez tranzitiv 1) A pune in posesia unui bun (material sau spiritual). - fiica la maritis.
Natura l-a -at cu talent. 2) (intreprinderi, laboratoare etcetera) A asigura (cu ceva) pentru a functiona normal; a dota. - o camera. /in + zestre
Natura l-a -at cu talent. 2) (intreprinderi, laboratoare etcetera) A asigura (cu ceva) pentru a functiona normal; a dota. - o camera. /in + zestre