Definitie șchiop -oapă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Șchiop, -oapĂ, schiopi, -oape, adjectiv , substantiv feminin
1. Adjectiv (Adesea substantivat) Care are un picior mai scurt decat celalalt (sau celelalte), caruia ii lipseste un picior; care schiopateaza cand merge, infirm sau bolnav de un picior. ♦ P. anal. (Despre obiecte) Care nu se sprijina in egala masura pe toate picioarele; care nu are stabilitate. ♦ Figurativ (Despre versuri) Cu unitatile metrice incomplete; cu imperfectiuni de ritm sau rima; nereusit, slab.
2. S.f.
Masura populara de lungime, egala cu distanta de varful degetului mare pana la varful degetului aratator, cand cele doua degete sunt indepartate la maximum unul de altul. ♢ Expresie De o (sau cat o) schioapa = mult mai mic (sau mult mai mare) decat normal. – Din limba latina *excloppus.

Varianta definitie 2: Șchiop substantiv verifica cuvantul: pietin.

Varianta definitie 3: Șchiop adjectiv verifica cuvantul: sontacait.

Varianta definitie 4: Schiop adjectiv m., substantiv masculin, plural schiopi; f. singular schioapa, plural schioape

Varianta definitie 5: Șchiop -ioapa (-iopi, -ioape) 1) si substantival (despre fiinte) Care merge schiopatand; infirm de un picior; cotonog; sontorog. Cal -. 2) (despre obiecte cu picioare) Care nu se sprijina uniform pe toate picioarele; lipsit de echilibru. 3) fig. (despre versuri) Care are ritm sau rima defectuoasa. /<lat. excloppus

Varianta definitie 6: Schiop (-oapa), adjectiv – Olog, cotonog, cu un picior mai scurt, sontorog. – Mr., megl. scl’op, istr. sliop.
Limba Latina cloppus (Puscariu 1550; REW 1997; Tiktin), conform verifica cuvantul: franceza, prov. clop.
Rom. presupune *scloppus, conform limba albaneza škjep (Philippide, II, 643), franceza ecloper; s- s-ar putea explica prin limba latina ex-, sau poate printr-o comtaminare cu limba latina stloppus „zgomot”, conform verifica cuvantul: limba italiana schioppo „plescait, trosnet”, care s-ar fi zis pentru zgomotul ritmic al mersului, conform cat. esclop „copita”.
Uz general (ALR, I, 71).
Derivat schiopa, vb, (a merge, a ramine schiop; a ciomagi), cuvint de uz general (ALR, I, 95), pe care Tiktin si Candrea il deriva din limba latina exclǒppāre; schioapa, substantiv feminin (palma), numita asa, caci masurind ceva cu degetul mare si aratatorul deschis, repetarea miscarii seamana cu o schiopatare); schiopata, verb (a umbla sontic; a proceda gresit), probabil prin intermediul unei der. expresive din limba latina exclǒppitāre, dupa Puscariu 1549 si Candrea; din *cloppicāre, cu schimbul de sufix, dupa Tiktin si REW 1996); schiopa(ta)tura, substantiv feminin (schiopatare); schiopesc, adjectiv (de schiop); schiopeste, adverb (ca schiopii); schiopi(r)c, interjectie (imita schiopatatul); schiopirlan, substantiv masculin (schiop), cu un sufix expresiv, conform topirla, ciocirla.