țeapă
Definitie, sens si explicatie
1Țeapă, tepi, substantiv feminin
1. Par lung si ascutit la un capat (folosit in trecut ca instrument de supliciu); p. restr. varful unui astfel de par.
2. Prelungire ascutita si tepoasa la spicele cerealelor; (la plural) resturile tulpinilor unor paioase, ramase in pamant dupa ce plantele au fost cosite.
3. Ghimpe, aschiuta, spin.
4. (La plural) Par aspru, ghimpos care acopera corpul unor animale. – Conform: limba slava (veche) č e p a t i.
1. Par lung si ascutit la un capat (folosit in trecut ca instrument de supliciu); p. restr. varful unui astfel de par.
2. Prelungire ascutita si tepoasa la spicele cerealelor; (la plural) resturile tulpinilor unor paioase, ramase in pamant dupa ce plantele au fost cosite.
3. Ghimpe, aschiuta, spin.
4. (La plural) Par aspru, ghimpos care acopera corpul unor animale. – Conform: limba slava (veche) č e p a t i.
2Țeapă substantiv
1. tepusa, (Transilvania si Banat) taparuie. (- este un par ascutit.)
2. verifica cuvantul: barba.
3. (Botanica) ghimpe, maracine, spin, tepusa, (regional) steap. (Macesul e plin de tepi.)
4. verifica cuvantul: aschie.
5. (Anat.) ghimpe. (- la arici.)
1. tepusa, (Transilvania si Banat) taparuie. (- este un par ascutit.)
2. verifica cuvantul: barba.
3. (Botanica) ghimpe, maracine, spin, tepusa, (regional) steap. (Macesul e plin de tepi.)
4. verifica cuvantul: aschie.
5. (Anat.) ghimpe. (- la arici.)
3Teapa (par, parte a unor paioase, aschie) substantiv feminin, g.-d. art. tepei/tepii; plural tepe/tepi
4Țeapă tepi f. 1) inv.
Par lung si ascutit la un capat, folosit ca instrument de tortura. A trage in -. 2) Parte ascutita a unui astfel de par. 3) reg.
Vergea ascutita la un capat, in care se infige carnea ce trebuie fripta (la gratar); frigare. 4) Fir lung, subtire si ascutit, constituind o prelungire a spicelor unor cereale. 5) la plural Parte ascutita a tulpinii de cereale ramasa dupa recoltare. 6) la plural Par aspru si tepos care acopera corpul unor animale. - la arici. 7) Formatie tare si ascutita ce creste pe tulpina sau frunzele unor plante; ghimpe; spin. [G.-d. Tepii; Pl. si Tepe] /Cuv. autoht.
Par lung si ascutit la un capat, folosit ca instrument de tortura. A trage in -. 2) Parte ascutita a unui astfel de par. 3) reg.
Vergea ascutita la un capat, in care se infige carnea ce trebuie fripta (la gratar); frigare. 4) Fir lung, subtire si ascutit, constituind o prelungire a spicelor unor cereale. 5) la plural Parte ascutita a tulpinii de cereale ramasa dupa recoltare. 6) la plural Par aspru si tepos care acopera corpul unor animale. - la arici. 7) Formatie tare si ascutita ce creste pe tulpina sau frunzele unor plante; ghimpe; spin. [G.-d. Tepii; Pl. si Tepe] /Cuv. autoht.
5Țeapă, tepe, substantiv feminin [+] (Arg., in expresie) A da (sau a trage) teapa = a pacali, a insela, a escroca, a frauda; a tepui. ♢ A lua teapa = a fi pacalit, inselat, escrocat; a se tepui.
6Teapa (-tepe), substantiv feminin –
1. Spin, ghimpe. –
2. Virf, ascutis. –
3. Bat, par. –
4. Par, instrument de tortura. –
5. Ac de insecta. –
6. Sulita. –
7. Barba, mustata de spic. –
8. Surcea, tandara. – Varianta tep.
Mold. tapa.
Megl. tapa.
Origine incerta.
Daca e sigur ca tap „masculul caprei” este de origine expresiva teapa trebuie sa apartina aceleiasi familii expresive.
Coincide fonetic cu limba slava (veche) cĕpa, cuvint cu sens nedeterminat (Miklosich, Lexicon, 1108), si care s-ar explica eventual prin rom., limba slava (veche) cĕpati „a despica”, limba sarba: cepiti „a acoperi” (Cihac, Ii, 430; Tiktin; Ivanescu, Bf, Vi, 102); dar semantismul este greu de admis.
Pe de alta parte, coincide si cu limba albaneza thep (Philippide, Ii, 718; Rosetti, Ii, 124), si cu limba italiana zeppa „fateta, tesitura”, inzeppare „a gauri, a infige, a bate cuie”.
Totusi, intentia expresiva nu apare clar; poate inrudit cu pit-, put-, verifica cuvantul: aici.
Derivat tepos (var. tapos), adjectiv (ascutit, spinos, intepator); tepuse (var. tapus(e), tepus), substantiv feminin (bat, varga, ascutis; ac; virf sau dinte de furca; spin, aschie); tepusca (var. tapusca), substantiv feminin (Trans., betisor, scobitoare); tapliga, substantiv feminin (Oltenia, aschie, tandara); taparuie, substantiv feminin (Trans., par, tarus); tapoi, substantiv neutru (furca de paie); tapoaica, substantiv feminin (unealta de pescuit); tapos, adjectiv (intepator; cu coarne drepte), care ar proveni din tap si din teapa; taposica, substantiv feminin (plante, Nardus stricta, Tordylium maximum); tepusar, substantiv masculin (lancier, soldat inarmat cu lance); intepa (var. intapa), verb (a impunge; a imboldi, a stimula; a excita, a irita; cuvant invechit, a trage in teapa); intepator, adjectiv (care inteapa, caustic, usturator); intepatura, substantiv feminin (impunsatura); intepos, adjectiv (intepator); inteposa, verb reflexiv (a se intepa); tapar, adjectiv (Oltenia, ascutit).
1. Spin, ghimpe. –
2. Virf, ascutis. –
3. Bat, par. –
4. Par, instrument de tortura. –
5. Ac de insecta. –
6. Sulita. –
7. Barba, mustata de spic. –
8. Surcea, tandara. – Varianta tep.
Mold. tapa.
Megl. tapa.
Origine incerta.
Daca e sigur ca tap „masculul caprei” este de origine expresiva teapa trebuie sa apartina aceleiasi familii expresive.
Coincide fonetic cu limba slava (veche) cĕpa, cuvint cu sens nedeterminat (Miklosich, Lexicon, 1108), si care s-ar explica eventual prin rom., limba slava (veche) cĕpati „a despica”, limba sarba: cepiti „a acoperi” (Cihac, Ii, 430; Tiktin; Ivanescu, Bf, Vi, 102); dar semantismul este greu de admis.
Pe de alta parte, coincide si cu limba albaneza thep (Philippide, Ii, 718; Rosetti, Ii, 124), si cu limba italiana zeppa „fateta, tesitura”, inzeppare „a gauri, a infige, a bate cuie”.
Totusi, intentia expresiva nu apare clar; poate inrudit cu pit-, put-, verifica cuvantul: aici.
Derivat tepos (var. tapos), adjectiv (ascutit, spinos, intepator); tepuse (var. tapus(e), tepus), substantiv feminin (bat, varga, ascutis; ac; virf sau dinte de furca; spin, aschie); tepusca (var. tapusca), substantiv feminin (Trans., betisor, scobitoare); tapliga, substantiv feminin (Oltenia, aschie, tandara); taparuie, substantiv feminin (Trans., par, tarus); tapoi, substantiv neutru (furca de paie); tapoaica, substantiv feminin (unealta de pescuit); tapos, adjectiv (intepator; cu coarne drepte), care ar proveni din tap si din teapa; taposica, substantiv feminin (plante, Nardus stricta, Tordylium maximum); tepusar, substantiv masculin (lancier, soldat inarmat cu lance); intepa (var. intapa), verb (a impunge; a imboldi, a stimula; a excita, a irita; cuvant invechit, a trage in teapa); intepator, adjectiv (care inteapa, caustic, usturator); intepatura, substantiv feminin (impunsatura); intepos, adjectiv (intepator); inteposa, verb reflexiv (a se intepa); tapar, adjectiv (Oltenia, ascutit).
7Teapa (-tepe), substantiv feminin –
1. Temperament, fire, caracter. –
2. Neam, soi.
Sl. teti, tepą „a bate (moneda)” (Tiktin).
Pare dublet al lui tapa, substantiv feminin (taietura in partea de jos a copacului pentru a-i marca directia de cadere la taiere; margine, tiv; cep), a carui der. din verifica cuvantul: limba germana tappa › limba germana Zapfen (Giuglea,
Dacor., Iii, 680; Rew 8565) este improbabila.
Legatura dintre teapa si limba slava (veche) cepŭ (Conev 65) nu este posibila; cu limba latina stipa (Scriban) este la fel de improbabila.
1. Temperament, fire, caracter. –
2. Neam, soi.
Sl. teti, tepą „a bate (moneda)” (Tiktin).
Pare dublet al lui tapa, substantiv feminin (taietura in partea de jos a copacului pentru a-i marca directia de cadere la taiere; margine, tiv; cep), a carui der. din verifica cuvantul: limba germana tappa › limba germana Zapfen (Giuglea,
Dacor., Iii, 680; Rew 8565) este improbabila.
Legatura dintre teapa si limba slava (veche) cepŭ (Conev 65) nu este posibila; cu limba latina stipa (Scriban) este la fel de improbabila.