Abona, abonez, verb I. Tranzitiv și reflexiv (Cu determinări introduse prin prepoziție „la”) A-și face un abonament.
Din franceză Abonner.
DEX – dicționarul explicativ
Abona verb
DEX – dicționarul explicativ
Abona (abonez, abonat), verb –
Derivat abonament substantiv neutru; abonat substantiv masculin
DER – dicționarul etimologic
Abona verb
tranzitiv, refl. a (-și) face un abonament.
reflexiv familiar a veni cu regularitate undeva.
(< franceză abonner)
Dicționar de arhaisme și regionalisme
Încă 5 definiții din alte dicționare
Abona verb I. tranzitiv, reflexiv A(-și) face un abonament la o publicație etc.
[< franceză abonner].
DN – dicționar de neologisme
A se abona mă abonez intranzitiv A-și face un abonament. Abona la o revistă.
<franceză abonner
NODEX – noul dicționar explicativ
A abona abonez tranzitiv A face să se aboneze.
<franceză abonner
NODEX – noul dicționar explicativ
Abona, abonez v.r. (deț.) a se înscrie la rând la fumatul unei țigări (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, București, 2006)
Dicționar de argou
Abona verb, indicativ prezent 1 singular abonez, 3 singular și plural abonează
DOOM – dicționarul ortografic