Abuz
Definitie, sens si explicatie
1Abuz substantiv neutru,
1. intrebuintare fara masura a unui lucru; exces.
2. incalcare a legalitatii; fapta ilegala. ♢ - de putere = infractiune manifestata prin depasirea atributiilor; - de incredere = infractiune constand din inselarea increderii cuiva. (< franceza abus, limba latina abusus)
1. intrebuintare fara masura a unui lucru; exces.
2. incalcare a legalitatii; fapta ilegala. ♢ - de putere = infractiune manifestata prin depasirea atributiilor; - de incredere = infractiune constand din inselarea increderii cuiva. (< franceza abus, limba latina abusus)
2Abuz, abuzuri, substantiv neutru
1. Încalcare a legalitatii; (concretizat) fapta ilegala. ♢ Abuz de putere = delict savarsit de cineva prin depasirea atributiilor sale.
Abuz de incredere = inselaciune care consta din insusirea ilegala, instrainarea sau refuzul de restituire a unui obiect incredintat spre pastrare sau spre utilizare.
Abuz de drept = delict care consta in exercitarea unui drept cu nesocotirea scopului sau social-economic.
2. Întrebuintare fara masura a unui lucru; exces. ♢ Locutiune adverb Prin abuz = abuziv, exagerat.
3. (Rar) Eroare care consta din exagerarea unui fapt, a unei pareri etcetera – Din franceza Abus, limba latina Abusus.
1. Încalcare a legalitatii; (concretizat) fapta ilegala. ♢ Abuz de putere = delict savarsit de cineva prin depasirea atributiilor sale.
Abuz de incredere = inselaciune care consta din insusirea ilegala, instrainarea sau refuzul de restituire a unui obiect incredintat spre pastrare sau spre utilizare.
Abuz de drept = delict care consta in exercitarea unui drept cu nesocotirea scopului sau social-economic.
2. Întrebuintare fara masura a unui lucru; exces. ♢ Locutiune adverb Prin abuz = abuziv, exagerat.
3. (Rar) Eroare care consta din exagerarea unui fapt, a unei pareri etcetera – Din franceza Abus, limba latina Abusus.
3Abuz substantiv
1. exces, samavolnicie, silnicie, (invechit si reg.) sila, (invechit) puternicie, (grecism cuvant invechit) catahris. (A fost blamat pentru -urile lui.)
2. verifica cuvantul: exces.
1. exces, samavolnicie, silnicie, (invechit si reg.) sila, (invechit) puternicie, (grecism cuvant invechit) catahris. (A fost blamat pentru -urile lui.)
2. verifica cuvantul: exces.
4Abuz substantiv neutru, plural abuzuri
5Abuz -uri n. 1) Lipsa de masura; tot ce depaseste limitele normale; exces. - de medicamente. 2) jur.
Încalcare a legalitatii; fapta ilegala. ♢ - de putere fapta savarsita de cineva prin depasirea imputernicirilor sale. Prin - in mod abuziv. /<fr. abus, limba latina abusus
Încalcare a legalitatii; fapta ilegala. ♢ - de putere fapta savarsita de cineva prin depasirea imputernicirilor sale. Prin - in mod abuziv. /<fr. abus, limba latina abusus
6Abuz substantiv neutru
1. Folosire fara masura, excesiva a unui lucru; exces.
2. Depasire a puterii, a unor prerogative; fapta ilegala. ♢ Abuz de putere = delict constand din trecerea peste imputernicirea pe care o are un functionar sau o institutie; abuz de incredere = delict constand din inselarea increderii cuiva; prin abuz = abuziv. [< franceza abus, limba latina abusus < abutor – a folosi rau].
1. Folosire fara masura, excesiva a unui lucru; exces.
2. Depasire a puterii, a unor prerogative; fapta ilegala. ♢ Abuz de putere = delict constand din trecerea peste imputernicirea pe care o are un functionar sau o institutie; abuz de incredere = delict constand din inselarea increderii cuiva; prin abuz = abuziv. [< franceza abus, limba latina abusus < abutor – a folosi rau].