Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Aciua

1 * Cuvantul cu diacritice: aciuá
Cuvantul fara diacritice: aciua

Definitie: ACIUA, aciuez, verb I. Reflexiv A-și găsi refugiu, a se stabili (vremelnic), a se pune la adăpost undeva sau pe lângă cineva; a se pripăși, a se oploși, a se aciola, a se agesti. ♦ Tranzitiv (Rar) A da adăpost. [Pronuntat: -ciu-a. – Varianta: aciuia verb I, aciui verb IV] – Limba Latina accubiliare.

2 * Cuvantul cu diacritice: aciuá
Cuvantul fara diacritice: aciua

Definitie: ACIUA verb verifica cuvantul: pripăși.

3 * Cuvantul cu diacritice: aciuá
Cuvantul fara diacritice: aciua

Definitie: ACIUA verb verifica cuvantul: odihni, repauza.

4 * Cuvantul cu diacritice: aciuá
Cuvantul fara diacritice: aciua

Definitie: aciua verb (silabe -ciu-a), indicativ prezent 1 singular aciuez, 3 singular și plural aciuează, 1 plural aciuăm (silabe -ciu-ăm); conjunctie: prezent 3 singular și plural aciueze (silabe -ciu-e-); ger. aciuând (silabe -ciu-ând)

5 * Cuvantul cu diacritice: a se aciuá mă -éz
Cuvantul fara diacritice: aciua

Definitie: A SE ACIUA mă -ez intranzitiv (despre ființe pribege) A-și găsi adăpost; a se pripăși; a se oploși. [Silabe -ciu-a] lat. accubiliaire

6 * Cuvantul cu diacritice: a aciuá -éz
Cuvantul fara diacritice: aciua

Definitie: A ACIUA -ez tranzitiv A face să se aciueze; a adăposti; a oploși. lat. accubiliare

7 * Cuvantul cu diacritice: aciuá
Cuvantul fara diacritice: aciua

Definitie: ACIUA verb A-și găsi refugiu, a se pune la adăpost, a se pripăși Varianta aciuia, aciola -Din limba latina Cieri

8 * Cuvantul cu diacritice: aciuá aciuéz aciuát
Cuvantul fara diacritice: aciua

Definitie: aciua (aciuez, aciuat), verb – A-și găsi refugiu, a se pune la adăpost, a se pripăși. – Varianta aciuia, aciola. < Limba Latina ciere (lat. tîrzie cire) „a incita, a chema”, conform accire „a chema la sine, a lăsa să vină”. Dacă este, cum presupunem, un cuvînt pastoral, s-a referit mai întîi la acțiunea de a strînge cu strigăte vitele, pentru a le pune la adăpost de vremea rea. Fonetismul îndreptățește presupunerea unei schimbări de conjug., care poate fi tîrzie, și evoluția lui i la iu, ca în bucium, conform invers, reducerea lui u › i în adia și baier. Fenomenul este cunoscut și în limba italiana, conform angelus, limba italiana angiolo, calabr. anciulu. Celelalte explicații nu sînt satisfăcătoare. Cihac, II, se gîndea la limba slava (veche) utečati „a fugi”. Limba Latina accellare, din cella „ascunzătoare” (Philippide, ZRPh., XXXI, 287; Pușcariu, Conv. Lit., 1908, 602; REW 1802; DAR; Pascu, Beitrage, 14) prezintă dificultăți (conform Graur, BL, V, 92). Candrea-Dens., 10 propun lat accubiliare, inacceptabil fonetic, ca și ipoteza lui Giuglea, Concordances, 20 (conform REW 4564), bazată pe limba latina jacilia din jacile. Varianta aciola, cu der. acioală, substantiv feminin (refugiu, adăpost, copertină), care circulă pe o arie redusă în Muntenia, este mai greu de explicat. Este probabil să fi intervenit vreo contaminare, de ex. cu poală „fustă”, de unde sensul de „copertină”, sau vreo analogie, de ex. cu forma dublă înșeua și înșela.

9 * Cuvantul cu diacritice: !aciuá
Cuvantul fara diacritice: aciua

Definitie: aciua (a se -) (popular) (-ciu-a) verb reflexiv, indicativ prezent 3 se aciuează, 1 plural ne aciuam (-ciu-ăm); conjunctie: prezent 3 să se aciueze (-ciu-e-); ger. aciuandu-se (-ciu-ân-)