Aclama, aclam, verb I. Tranzitiv A saluta, a aproba prin strigăte de bucurie, prin manifestări publice ale entuziasmului; a ovaționa.
Din franceză Acclamer, latină Acclamare.
DEX – dicționarul explicativ
Aclama verb I. tranzitiv A primi cu strigăte de bucurie, de aprobare entuziastă pe cineva sau ceva; a ovaționa.
[Prezent indicativ aclam, 3,6, -mă, conjuncție -me. / < franceză acclamer, conform italiană. latină acclamare].
DN – dicționar de neologisme
A aclama aclam tranzitiv A primi prin aclamații; a susține prin strigăte de aprobare; a ovaționa. [Silabe A-cla-]
<franceză acclamer, latină acclamare
NODEX – noul dicționar explicativ
Aclama verb tranzitiv a primi cu aclamații; a ovaționa.
(< franceză acclamer, latină acclamare)
MDN – marele dicționar de neologisme
Încă o definiție din alt dicționar
Aclama verb (silabe -cla-), indicativ prezent 1 singular aclam, 3 singular și plural aclamă
DOOM – dicționarul ortografic
