Adînc -că
Definitie, sens si explicatie
1Adinc (-ca), adjectiv – Profund. – Mr. adincu, megl. danca (‹ adincat). < Limba Latina aduncus „concav” (Puscariu 25; Candrea-dens., 17; Tiktin), conform sp. adunco.
Se pleaca in general de la varianta vulg. adancus (Rew 144; Dar; Rosetti, I, 161), pentru a se explica aparitia lui i; Candrea-dens. o explica prin formele in care u era aton.
Fara sa fie imposibile, ambele supozitii sint inutile, caci rezultatul lui aduncus este normal sa fie adinc, conform longo › linga, sunt › sint.
Adinc, substantiv neutru (adincime); adinca (var. adinci), verb (a adinci); adincatura, substantiv feminin (adincitura); adincime, substantiv feminin; adincit, adjectiv (infundat; ingrijorat; dus pe ginduri).
Adinca, verb, cuvant invechit, a fost inlocuit prin adinci, datorita conjug. incoative, care pare cea mai adecvata sensului lui adincesc.
Se pleaca in general de la varianta vulg. adancus (Rew 144; Dar; Rosetti, I, 161), pentru a se explica aparitia lui i; Candrea-dens. o explica prin formele in care u era aton.
Fara sa fie imposibile, ambele supozitii sint inutile, caci rezultatul lui aduncus este normal sa fie adinc, conform longo › linga, sunt › sint.
Adinc, substantiv neutru (adincime); adinca (var. adinci), verb (a adinci); adincatura, substantiv feminin (adincitura); adincime, substantiv feminin; adincit, adjectiv (infundat; ingrijorat; dus pe ginduri).
Adinca, verb, cuvant invechit, a fost inlocuit prin adinci, datorita conjug. incoative, care pare cea mai adecvata sensului lui adincesc.