2
A admite admit tranzitiv
1.
A considera ca fiind adevărat sau posibil.
2.
A accepta provizoriu, în calitate de simplă ipoteză.
3.
(cereri, doleanțe, reclamații) A considera ca fiind valabil.
4.
(candidați la examene, la un concurs etc.) A permite să participe. /
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Admite verb III. tranzitiv A primi, a lua drept bun, a socoti adevărat.
A îngădui, a permite.
A da curs favorabil (unei cereri etc.).
A înscrie, a primi (la un examen).
[< latină admittere, conform franceză admettre].
DN – dicționar de neologisme
4
Admite verb tranzitiv
1.
a accepta, a lua drept bun.
2.
a îngădui, a permite.
3.
a da curs favorabil (unei cereri).
4.
a primi (la un examen).
(< latină admittere, după franceză admettre)
MDN – marele dicționar de neologisme
Încă 2 definiții din alte dicționare
5
Admite (admit, admis), verb –
1.
A primi ca bun, a considera ca adevărat. –
2.
A da curs favorabil unei cereri. –
3.
A primi un solicitator, a acepta un candidat. < Franceză admettre.
Derivat (din franceză) admisibil, adjectiv; admisiune, substantiv feminin; inadmisibil, adjectiv
DER – dicționarul etimologic
6
Admite verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural admit, imperfect 3 singular admitea; conjuncție prezent 3 singular și plural admită; germană admițând; participiu admis
DOOM – dicționarul ortografic