Adumbri, adumbresc, verb IV.
Latină Adumbrare (după umbri).
DEX – dicționarul explicativ
Adumbri (-resc, -it), verb – A face, a ține umbră; a umbri. – Aromână aumbrez. < Latină adumbrare (Pușcariu 30; Dar), conform italiană adombrare, provensală azombrar, vezi franceză aombrer, spaniolă asombrar.
Schimbarea de conjugare pare recentă.
Vezi umbră.
Derivat adumbritor, adjectiv (umbros).
DER – dicționarul etimologic
!adumbri (A adumbri) (rar) (a-dum-/ad-um-) verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural adumbresc, imperfect 3 singular adumbrea; conjuncție prezent 3 să adumbrească
DOOM – dicționarul ortografic
Adumbri verb (silabe morfematic ad-) → umbri
DOOM – dicționarul ortografic
Încă 2 definiții din alte dicționare
A se adumbri mă adumbresc intranzitiv A sta la umbră; a se afla sub umbră; a se umbri.
<latină adumbrare
NODEX – noul dicționar explicativ
A adumbri adumbresc tranzitiv A ține în umbră; a umbri.
<latină adumbrare
NODEX – noul dicționar explicativ