Alibi
Definitie, sens si explicatie
1Alibi, alibiuri, substantiv neutru
1. Dovada de nevinovatie rezultata din constatarea ca, la data savarsirii infractiunii, cel invinuit se afla in alta parte decat la locul savarsirii ei.
2. Mijloc de aparare care aduce in sprijin un alibi (1).
3. Figurativ Pretext, scuza, justificare. ♢ Expresie A (nu) avea (nici) un alibi = a (nu) detine (nici) o proba, a (nu) avea (nici) o motivare. – Din franceza Alibi.
1. Dovada de nevinovatie rezultata din constatarea ca, la data savarsirii infractiunii, cel invinuit se afla in alta parte decat la locul savarsirii ei.
2. Mijloc de aparare care aduce in sprijin un alibi (1).
3. Figurativ Pretext, scuza, justificare. ♢ Expresie A (nu) avea (nici) un alibi = a (nu) detine (nici) o proba, a (nu) avea (nici) o motivare. – Din franceza Alibi.
2Alibi substantiv neutru, plural alibiuri
3Alibi -uri n.
Proba prin care un inculpat dovedeste justitiei ca in momentul savarsirii infractiunii se afla in alta parte. /<fr. alibi
Proba prin care un inculpat dovedeste justitiei ca in momentul savarsirii infractiunii se afla in alta parte. /<fr. alibi
4Alibi substantiv neutru
1. proba prin care un inculpat dovedeste justitiei ca in timpul savarsirii infractiunii se afla in alta parte.
2. (figurativ) justificare, scuza. (< franceza, limba latina alibi)
1. proba prin care un inculpat dovedeste justitiei ca in timpul savarsirii infractiunii se afla in alta parte.
2. (figurativ) justificare, scuza. (< franceza, limba latina alibi)
5Alibi substantiv neutru Proba prin care un inculpat dovedeste justitiei ca in momentul savarsirii faptului delictuos imputat el se gasea in alta parte. ♦ (Figurat) Scuza, justificare. [Plural -iuri. / < franceza alibi, conform limba latina alibi – in alta parte].