Alienare
Definitie, sens si explicatie
1Alienare, alienari, substantiv feminin
1. (Jur.) Actiunea de a aliena; instrainare a unui bun.
2. (Fil.) Înstrainare.
3. (Med.; in sintagma) Alienare mintala = nebunie. [Pronuntat: -li-e-] – Verifica cuvantul: Aliena.
1. (Jur.) Actiunea de a aliena; instrainare a unui bun.
2. (Fil.) Înstrainare.
3. (Med.; in sintagma) Alienare mintala = nebunie. [Pronuntat: -li-e-] – Verifica cuvantul: Aliena.
2Alienare substantiv
1. verifica cuvantul: instrainare.
2. verifica cuvantul: nebunie.
1. verifica cuvantul: instrainare.
2. verifica cuvantul: nebunie.
3Alienare substantiv feminin (silabe -li-e-), g.-d. art. alienarii; plural alienari
4Alienare substantiv feminin actiunea de a (se) aliena; instrainare. ♢ (filozofie) depersonalizarea oamenilor, denaturarea relatiilor personale prin puterea banilor, a rangurilor sociale, reprezentarea deformata a realitatii; alienatie. (< aliena)
5Alienare substantiv feminin Transmitere a dreptului de proprietate; instrainarea unui bun. ♦ (Filozofie) Fenomenul de transpunere, in anumite conditii social-istorice, a intregii activitati umane si a rezultatelor acesteia (problemele muncii, institutiile sociale, valorile spirituale) in forte straine si vrajmase omului. [< Aliena].