Alt altă
Definitie, sens si explicatie
1Alt, altă, alti, alte, adjectiv (Arata ca fiinta sau lucrul al carui nume il determina nu este aceeasi sau acelasi cu fiinta sau lucrul despre care a fost vorba, care este de fata sau este cel obisnuit) Alt om.
Alt obiect. ♢ Expresie (Popular) Cate alte = multe. [Genitiv-dat. singular: altui, altei, gen.-dat. plural: altor] – Limba Latina Alt[(e)rum].
Alt obiect. ♢ Expresie (Popular) Cate alte = multe. [Genitiv-dat. singular: altui, altei, gen.-dat. plural: altor] – Limba Latina Alt[(e)rum].
2Alt adjectiv m., g.-d. altui, plural alti; f. singular alta, g.-d. altei, plural alte, g.-d. m. si feminin: altor
3Alt alta (alti, alte) adjectiv Care nu este acelasi (lucru sau fiinta) cu cel de fata sau cu cel despre care este vorba. ♢ Pe de alta parte, din - punct de vedere, cu alte cuvinte altfel zis. Cate alte multe. /<lat. alt[e]rum
4Alt (ta), adjectiv si pronume –
1. Diferit, celalalt (al doilea termen al unei antinomii). – Alta data „in alta zi, in alt moment”. – Nimeni altul. – De alta parte. – si altele etcetera –
2. Cel dinainte: alta data „odinioara, pe vremuri” –
3. Unul nou, unul la fel. –
4. (F., cu sens. de n.) Altceva, ceva diferit. – Între altele. – Nu alta. – Alta acuma. – Nu de alta. – Una intr-alta, una peste alta. – Nici una, nici alta. – Mr., megl. altu, istr. ǫt.
Limba Latina alter, vulg. *altru, de unde limba italiana altro, sicil. autru, sard. altu, engad. oter, verifica cuvantul: prov., franceza autre, cat. altre, sp. otro, port. outro (Puscariu 67; Candrea-dens., 48; Rew 382; Dar).
Pentru uzul sau, conform Sandfeld, Syntaxe 184-
95. Comp. altadata, adverb (odinioara, pe vremuri); altaoara, adverb (invechit, odinioara); altceva, pronume; altcineva, pronume; altcum, adverb (Trans., altfel); alteori, adverb ; altfel, adverb ; altinderi, adverb (invechit, in alt loc); la olalta, adverb , explicat de Candrea-dens., 48, ca la alalta, si de Pascu, Beiträge, 14, plecind de la la una la alta, ca comp. una intr-alta.
1. Diferit, celalalt (al doilea termen al unei antinomii). – Alta data „in alta zi, in alt moment”. – Nimeni altul. – De alta parte. – si altele etcetera –
2. Cel dinainte: alta data „odinioara, pe vremuri” –
3. Unul nou, unul la fel. –
4. (F., cu sens. de n.) Altceva, ceva diferit. – Între altele. – Nu alta. – Alta acuma. – Nu de alta. – Una intr-alta, una peste alta. – Nici una, nici alta. – Mr., megl. altu, istr. ǫt.
Limba Latina alter, vulg. *altru, de unde limba italiana altro, sicil. autru, sard. altu, engad. oter, verifica cuvantul: prov., franceza autre, cat. altre, sp. otro, port. outro (Puscariu 67; Candrea-dens., 48; Rew 382; Dar).
Pentru uzul sau, conform Sandfeld, Syntaxe 184-
95. Comp. altadata, adverb (odinioara, pe vremuri); altaoara, adverb (invechit, odinioara); altceva, pronume; altcineva, pronume; altcum, adverb (Trans., altfel); alteori, adverb ; altfel, adverb ; altinderi, adverb (invechit, in alt loc); la olalta, adverb , explicat de Candrea-dens., 48, ca la alalta, si de Pascu, Beiträge, 14, plecind de la la una la alta, ca comp. una intr-alta.